Ştiri agricoleSurse de finanţare

Un director din Ministerul Agriculturii a decis de unul singur că 463 de sate nu pot avea acces la fondurile europene destinate spațiului rural. Vezi reacția Comisiei Europene

O propunere legislativă inițiată și semnată de mai mulți parlamentari ai Comisiei pentru agricultură este dovada că o idee, oricât de bună ar fi ea, se lovește de inflexibilitatea și automatismul unor funcționari care cred că le știu pe toate. Așa se poate spune despre proiectul legislativ depus în Camera Deputaților cu scopul de a asigura accesul la fonduri europene și pentru 463 de sate de la marginea orașelor, localități care, deși prezintă toate caracteristicile ”vieții la țară”, nu sunt incluse în mediul rural.

Propunerea legislativă privind definirea spațiului rural național a fost depusă pe 17 iunie 2013, de către 24 de parlamentari, în frunte cu deputații PSD Liviu Harbuz și Zisu Stanciu și deputatul PNL Nini Săpunaru, președintele Comisiei de resort din Camera Deputaților.

Într-o expunere de motive desfășurată pe trei pagini, inițiatorii au arătat că în România, un număr de 463 de sate, precum și o serie de orașe mici (de până în 25.000 de locuitori) prezintă caracteristici ale spațiului rural, neputând însă beneficia de finanțari europene prin PNDR, POR sau POS, ci doar prin intermediul GAL-urilor și al programului LEADER – cu resurse insuficiente. Parlamentarii propuneau modificarea legislației în așa fel încât și aceste localități să se poată încadra pentru accesarea echitabilă a fondurilor europene, adică să fie cuprinse în spațiul rural.

După aproape trei luni  de la depunerea inițiativei (pe 20 septembrie 2013) a venit și avizul NEGATIV de la Guvern.

Cu câteva zile înainte – pe 11 septembrie 2013, deputatul Liviu Harbuz primea însă un răspuns direct din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cu un limbaj tehnic, menit să confuzeze cititorul nespecializat, directorul general al Autorității de Management pentru PNDR, Mihai Herciu anunța, cu multe ocolișuri birocratice, imposibilitatea redefinirii spațiului rural care, în prezent, este constituit din totalitatea comunelor din România.

Vezi AICI răspunsul transmis de Mihai Herciu, directorul AM PNDR

Faptul că directorul din cadrul MADR a luat decizia fără a consulta regulamentele europene și fără a discuta problema cu reprezentanții Comisiei Europene a reieșit în cadrul ultimei vizite în România a comisarului Dacian Cioloș. Acesta s-a arătat complet surprins neplăcut de atitudinea Autorității de Management pentru PNDR – departament condus de Herciu, arătând că CE chiar recomandă redefinirea spațiului rural pentru ca toate zonele cu caracteristici rurale să aibă acces la fonduri pentru dezvoltare.

Dacian Cioloș, surprins  neplăcut de decizia lui Herciu

Dacian Cioloș a arătat, potrivit unei înregistrări obținute în exclusivitate de Agrointeligența, că el a insistat în mai multe rânduri ca România să treacă la accesare multifond. El crede că acest lucru ar elimina situații precum cele în care un grup de fermieri face o investiție la marginea unui oraș și nu poate fi finanțată pentru că este plastă în mediul urban, deși este o activitate agricolă, a exemplificat Cioloș.

”Legat de redefinirea spațiului rural nu, nu e imposibilă. Este chiar momentul în care se poate face asta. Eu nu știu…poate la minister au alte proiecte pe care nu le am eu, dar din perspectiva Comisiei Europene nu este nici imposibil, nici prea târziu în ideea în care un astfel de proiect de lege ar fi adoptat suficient de rapid pentru ca ministerul să îl introducă în PNDR. (…) Tocmai, cred că ar fi momentul să se clarifice situația așa-ziselor zone gri care nu sunt acoperite nici de un fond, nici de altul din motive administrative de definire a statutului colectivității locale respective. Deci într-un fel sau altul, cu sau fără un proiect de lege, ar trebui făcută delimitarea asta între ce acoperă fondul de dezvoltare rurală, ce acoperă fondul de dezvoltare regională. Oricum, Comisia Europeană va cere delimitarea asta în negocierea acordului de parteneriat. Deci eu sper să se facă, pentru că o să o cerem, ca să evităm probleme mai târziu”, a explicat comisarul european.

Dacian Cioloș a recunoscut că el nu poate interveni decât în cazul în care i se solicită sprijin de către autoritățile din România. De aici putem deduce că directorul AM PNDR a preferat să răspundă direct inițiatorului proiectului legislativ decât să consulte regulamentele europene și oficialii de la Bruxelles, pentru a găsi o soluție ca cele 463 de sate să nu rămână – pentru încă 7 ani, pe dinafară!

Click AICI pentru a asculta răspunsul lui Dacian Cioloș despre redefinirea spațiului rural

Totodată, în cadrul aceleiași discuții, Cioloș a arătat că el, personal, consideră că programul LEADER ar fi trebuit, mai ales în condițiile date, să beneficieze de finanțări de circa un miliard de euro, argumentând că aceste finanțări, în lipsa regionalizării, sunt singura soluție pentru a acorda sprijin afacerilor mici, care nu se încadrează în cele 13 măsuri incluse în PNDR 2014-2020.

Rămâne de neînțeles de ce conducerea AM PNDR din cadrul ministerului, în loc să caute soluții pentru fermierii satelor românești, preferă să redacteze răspunsuri prețioase pentru a bloca proiecte de legi gândite să vină în sprijinul românilor din mediul rural. La fel de ciudată rămâne și întârzierea de peste două luni cu care Guvernul și domnul Mihai Herciu au transmis avizul și răspunsul către Parlament, deși conform art. 92 din Regumentul Camerei Deputaților, acesta trebuie trimis în cel mult 15 zile de la solicitare. Poate dacă atunci, în iunie, funcționarii de la AM PNDR făceau efortul de a se consulta cu colegii de la Bruxelles într-o chestiune ce îi depășea, astăzi, 465 de sate puteau spera că vor intra în rândul lumii, așa cum o face restul României: cu bani europeni, nu cu firimituri.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!