• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Valeriu Tabără – îndemn pentru organizații: ”Nu vă duceți spre dependență de cineva, oricine ar fi cei care oferă surse în plus financiare!”

    Angelica Lefter -

    Agricultura românească trebuie să se dezvolte în tandem cu ruralul românesc pentru a crea o economie complexă, este de părere președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești, Valeriu Tabără. Fostul ministru al Agriculturii a luat cuvântul în cadrul Congresului Fermierilor 2021, marți – 7 septembrie, transmițând mai multe mesaje-cheie atât pentru actualul politic, cât mai ales pentru sectorul de agribusiness în general.

    Fostul ministru al Agriculturii cu două mandate, în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 și între anii 1994 – 1996, a pus pe tapet numeroase probleme de care România, prin factorii săi decidenți ar trebui să le rezolve, de la problema cercetării în agricultură, gospodăria țărănească și fermele de familie, la importul de material biologic.

    Îndemn pentru organizații: ”Nu vă duceți spre dependență de cineva, oricine ar fi cei care oferă surse în plus financiare!”

    Valeriu Tabără a punctat în cadrul primei ediții a Congresului Fermierilor 2021, eveniment organizat de Asociația Forța Fermierilor, desfășurat la 7 septembrie, importanța asocierii, dar și necesitatea unui dialog între factorii decidenți și agricultori.

    ”Din păcate, din 1990 încoace încercăm diverse experimente în ceea ce privește organizarea și asocierea profesională și până la urmă, iată, că nu am reușit suficient. Eu o spun și din calitatea de fost ministru, dar și din lucrător în continuare pe domeniul acesta al agriculturii, avem încă problema aceasta că un parteneriat care să se impună din partea celor care cunosc realitățile și care lucrează efectiv, nu se simte foarte mult. Și mi-aș permite un îndemn pe care l-am făcut și ca ministru, acela de a vă întări autonomia. Nu vă duceți spre dependență de cineva, oricine ar fi cei care oferă surse în plus financiare pentru funcționalitatea organizațiilor. Nu veți mai avea niciun cuvânt de spus. O spun în calitate de gestionar la vremea aceea a ceea ce înseamnă banii publici, atunci cineva te întreabă mereu ce faci, ori într-o organizație profesională trebuie să ai drumul deschis, precis și clar”, a menționat academicianul.

    Valeriu Tabără: ”Suntem în pragul de a elabora și tipări o strategie, obiective pentru economia națională – model economic 2040”

    Fostul ministru al Agriculturii a anunțat elaborarea unei strategii la care s-a lucrat intens împreună cu Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, ce prezintă principalele obiective economice ale țării, un model economic până în anul 2040, care, însă poate fi completată. Totodată, Valeriu Tabără consideră că României îi lipsesc planurile strategice.

    ”Sunt multe lucruri care se discută. Eu o spun foarte clar și suntem în pragul de a elabora o astfel de strategie, de a o tipări acum cu ajutorul Academiei Române, a domnului guvernator, domnul academician Mugur Isărescu. S-a lucrat mult la ea. O strategie cu obiective pentru și nu numai, economia națională model economic 2040. Cred că săptămâna viitoare va apărea o astfel de strategie. Nu spun că este precisă și bună, că nu trebuie completată în continuare, dar dacă ne lipsește ceva în țara aceasta sunt aceste planuri strategice pe termen mediu și lung care nu au nimic cu nicio guvernare și cu niciun partid politic, au ceva cu țara. Așa cum lucrăm acum la ce înseamnă centenarul reformei agrare din 1921 și sunt stupefiat cu câtă eleganță și cu câtă forță au lucrat pentru împlinirea unui astfel de ideal. Nu e vorba numai de reforma agrară, ci și de altele. Ori eu o spun pentru că în 1994 când m-am dus ministru, apoi în 2010 când m-am dus ministru, nu era niciun fel de plan, niciun fel de viziune pentru doi sau trei ani sau pentru cinci ani. Și asta este o mare problemă pentru agricultura României. În al doilea rând, ce mă bucur foarte mult, că ați discutat aici de un sistem întreg, care nu este format numai din exploatațiile mari. Dacă nu există aceste exploatații mijlocii, ferma familială și celelalte, nu există cimentul dintre cărămizi. Este fundamentul”, a adăugat președintele ASAS.

    Valeriu Tabără a insistat să precizeze că mediul rural trebuie dezvoltat în ansamblul său și că numai agricultura, singură, nu poate reprezenta un fond de dezvoltare pentru mediul rural, făcând referire și la depopularea satelor. ”Odată cu modernizarea înseamnă să limităm locurile de muncă din agricultură, dar noi n-am creat forme care să absoarbă în economie această forță disponibilă de o foarte mare valoare. Este una dintre marile probleme, de a dezvolta ceea ce înseamnă o economie complexă la nivelul ruralului românesc.

    Eu sunt dintr-o zonă necooperativizată. De acolo am venit, din munții Apuseni, în 1984 aveam 3.500 de locuitori și 500 de elevi și 5 școli. În 2018, când împlineam centenarul, mai rămăseseră 1.400 de oameni și 80 de elevi și o singură școală. Una dintre problemele noastre capitale a fost o mare greșeală, aceea de a aduce elevii cu microbuzul la școală, de a nu a duce profesorul la elev. A fost capitală greșeala. Eu cred că într-o structură de genul nostru de aici, nu abordăm numai strict agricultura”, a menționat academicianul Tabără.

    Piața funciară din România reprezintă un alt aspect abordat de președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești, în contextul în care a apreciat că în acest moment nu există un sistem funcțional agricol.

    ”O altă problemă, sistemul agricol românesc. Piața funciară în România, am spus-o și o spun, nu este o simplă piață. Piața funciară trebuie să îndeplinească o funcție de bază, să formeze un sistem funcțional agricol. Noi nu-l avem. Noi nu putem ajunge din nou la problemele rurale. Atenție mare la ceea ce se întâmplă în această dată. Am văzut istoria, am făcut această analiză în 2018 în vreo 6 analize, nu este posibil, și va trebui să se răspundă la niște probleme extraordinar de mari, să nu ajungem în viitor ca noi să creăm mari piedici în economia națională prin dezvoltarea aceasta care nu are niciun sens”.

    Valeriu Tabără: ”Cea mai integrată formă de agricultură din România a fost gospodăria țărănească!”

    Ferma de familie sau micile gospodării țărănești și Legea Muntelui au fost, de asemenea, subiecte abordate de fostul ministru al Agriculturii.

    ”O altă problemă și probabil va surprinde pe unii, cum am adus în centrul atenției discuția despre ferma de subzistență sau semi-subzistență. Ce sunt alea? Nu există așa ceva. Cea mai integrată formă de agricultură din România a fost gospodăria țărănească. Cel puțin în zona munților Apuseni și în Transilvania și Ardeal, acolo găseai și găini și ouă și vacă de lapte și produse lactate și tot. Ce înseamnă subzistența? Părinții mei au avut 3 hectare. Noi va trebui să revedem acești termeni și să revedem cum putem veni pe structuri. Și Legea Muntelui care a apărut în perioada când a fost colegul Daea ministru, vreau să vă spun că este o bază pentru o anumită zonă de dezvoltare, tocmai în acest sens. Și nu facem mare lucru pentru ea”, a spus Valeriu Tabără.

    Academicianul Valeriu Tabără: ”Pactul Verde European, pot să jur că nu se va realiza dacă baza de cercetare, biotehnologiile nu vor fi acceptate”

    Din discursul marelui academician nu au lipsit problema schimbărilor climatice și Pactul Verde European. Irigațiile, spune președintele ASAS, nu reprezintă singura soluție în cazul acestor schimbări la nivel global, ci acceptarea biotehnologiilor.

    ”O altă chestiune, discutăm despre multe măsuri pe care le luăm. Să știți că atâta timp cât Bărăganul, de la 1 iulie și până în octombrie este uscat, nu vom rezolva problema agriculturii. Problema agriculturii nu se rezolvă, și îmi pare rău, chiar dacă unii nu sunt de acord cu ce spun eu acum, numai cu irigațiile. Trebuie să creezi forme care să tolereze seceta atmosferică pentru că plantele noastre se sufocă, oameni buni, nu din cauza rădăcinii, din cauza închiderii stomatelor din frunză. Noi nu discutăm, iar biologii noștri ar trebui să discute mai mult de treaba aceasta. Și nu întâmplător discutăm acum, și Pactul Verde European, uitați, sunt aici în fața dumneavoastră, pot să jur că nu se va realiza dacă baza de cercetare, biotehnologiile nu vor fi acceptate. Nu se poate! Acum se caută, și mă uitam și în Dobrogea, acele plante care rămân verzi pe seceta verii pentru surse de genetică pentru toleranță și rezistență la secetă. O spunem de 20 de ani. Abia acum începe să se discute problema, oare ce vom face? România n-avea voie și nu are voie să se oprească. S-a oprit 20 de ani aproape, cu multe, multe lucruri. O altă problemă România nu va putea trăi și nu veți putea face performanță, dacă în România, și nu pentru că eu conduc acum cercetarea agricolă, pentru că o fac de 50 de ani. Și cu cânepa am avut probleme și cu biotehnologiile am avut probleme și cu calitatea culturilor și producției agricole românești. Dacă trăim din importuri, oameni buni, inputurile le vedeți foarte bine cei care lucrați mai ales în zootehnie, că sunt extrem de scumpe, 30% din costuri, este inacceptabil să mergem cu astfel de probleme. Este o luptă teribilă de a reveni la ceea ce înseamnă această particularitate a României. România este singura putere agricolă din Europa care este dependentă de importuri. Cum e posibil așa ceva? Ce am făcut noi și eu, ce am făcut atâția ani? După ce am luat măsuri, au venit alții și au făcut populisme și altele.

    Valeriu Tabără: ”Nu recordurile, pe mine mă interesează valoarea producției agroalimentare a României!”

    Valeriu Tabără a menționat că importante nu sunt recordurile în agricultură, ci valoarea producției și o piață corectă.

    ”Nu recordurile, pe mine mă interesează valoarea producției agroalimentare a României care este de 15-16 miliarde, o să vedeți. Aici este marea problemă a tinerilor, de a face acea diferență până la 40 de miliarde afacere. Iar noi nu vom rezolva problema pieței cu un port al Constanței închis, cu 4% din capacitatea noastră de a exporta direct de către fermierii români și o face Anghel de la Craiova, atâta timp cât eu nu am deschiderea ca să pot exporta dincolo de ce înseamnă limita silozurilor de pe docurile de la Constanța. Prețul grâului nu se formează la fermă la dumneavoastră, după ce se cumpără în portul Constanța, nu e normal!”, a adăugat specialistul.

    Președintele ASAS, Valeriu Tabără: ”Cum e posibil să accepți pe un post de televiziune să spui că grâul românesc totul este furajer? Ai anihilat valoarea unui produs de primă importanță pentru piața noastră”

    Mesajele transmise de mass-media, dar și implicarea factorilor decidenți în comunicarea unor informații de interes național, care să nu deformeze realitatea este un alt punct tranșat de academicianul Valeriu Tabără.

    ”Și vă dau aici o chestiune, am sunat-o atunci pe doamna Monica Ghiurco – pe care eu o respect și nu e vina ei – dar înainte de a se începe recoltarea grâului, și nu este pentru prima dată în România, la o emisiune la televiziunea română (TVR) s-a spus public că grâul românesc este tot furajer – un reprezentant undeva din zona industrializării – și nimeni nu a zis nimic. Și o spun aici pentru că după domnul respectiv a urmat un demnitar din Ministerul Agriculturii, nu a spus nimic. Cum e posibil să accepți pe un post de televiziune să spui că grâul românesc totul este furajer? Păi de la început ai anihilat valoarea unui produs de primă importanță pentru piața noastră”, a menționat specialistul.

    Importul de material biologic, o mare problemă pentru agricultura românească

    La final de discurs, academicianul Valeriu Tabără consideră că o mare problemă a zootehniei românești o reprezintă importul de material biologic. Problema nu ar fi numai în zootehnie, ci la nivelul multor ramuri din agricultura românească, a exemplificat fostul ministru.

    ”Și mai e o problemă și cu asta închei. Și atrag atenția că nu întâmplător și o spunem de ani de zile…de performanță sunt fermele zootehnice. Păi zootehnia reprezintă la noi 23-24% din valoarea globală. Oameni buni, până nu trecem de 50% noi nu putem discuta de durabilitate în sistem pentru că prin zootehnie este prima transformare și valoare adăugată, iar dincolo de ea noi nu o să putem, și atenție, suntem pe locul 2-3 la anumite categorii, atât timp cât eu nu export material biologic și import material biologic, n-avem nicio șansă de reașezare în normalitate. Eu vă spun pentru că și acum, ieri am venit de la Pitești, îmi trage autostradă sau drum rapid prin Institutul de Pomicultură de la Pitești! Pai institutul nu este o simplă unitate, noi trebuie să relansăm pomicultura, da? Cu programul pomicol și cu celelalte, cu ce-l fac? Cu material de import? Eu trebuie să produc în România, să-mi regestionez aceste valori. Uitați-vă ce am făcut la vița de vie prin import! Uitați-vă ce am făcut la pomi, la aluni, aducem aluni din Italia!”, a concluzionat președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești, Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii.


    Aplicația Agrointeligența

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Valentin Popa: ”Oameni buni, treziți-vă! Ați dat pământul la străini pe 300 kg/ha redevență!” Marcu Popescu, președinte asociație composesorală: ”Nu avem acces la fonduri europene!” Îndemnul unui moț din Apuseni: ”Să facem un fond de investiții autohton! Producem pe stoc și nu avem unde să vindem”

    Ultimele știri

    Ziua Porumbului 2021 la Vezendiu, un eveniment-cheie pentru nord-vestul României, unde jumătate din suprafețe sunt cultivate cu porumb Legislație nouă pentru exploatarea terenurilor. Anunțul făcut de europarlamentarul Dan Motreanu! Chiar nu vă pasă de fermieri?! Semnal de alarmă tras la Bruxelles despre situația producătorilor de hrană!