• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Salata tradițională cu icre de crap – al zecelea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european

    agrointeligenta.ro

    Salata tradițională cu icre de crap a devenit cel de-al zecelea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european. În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 29 septembrie 2021, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1723/2021 al Comisiei din 22 septembrie 2021 de înregistrare a unei denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate, „Salată tradițională cu icre de crap” – STG.

    Pe lângă cele 9 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată) și Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), se alătură cel de al 10-lea, Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată).

    În prezent, România mai are un alt produs care este în etapa de opoziție europeană, în vederea înregistrării și dobândirii Indicației Geografice Protejate, respectiv Plăcintă dobrogeană.

    Denumirea produsului „Salată tradițională cu icre de crap” a dobândit protecția pe sistemul de calitate Specialitate Tradițională Garantată (STG) în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, fiind o rețetă tradiţională, transmisă de la o generație la alta de peste 30 de ani.

    Produsul „Salată tradițională cu icre de crap – STG” este o cremă omogenă, la obținerea căreia se folosesc următoarele ingrediente tradiționale: icre de crap, mix de icre de pește de apă dulce, ulei de floarea-soarelui, apă carbogazificată, zeamă de lămâie, sare.

    Salata tradițională cu icre de crap – STG este realizată în două variante: cu sau fără ceapă fiartă. Icrele de crap sărate care dau denumirea produsului „Salată tradițională cu icre de crap” sunt menționate încă din anul 1916, în lucrarea „Pescăria și pescuitul în România”, de Grigore Antipa.

    A doua materie primă din rețeta produsului o constituie „mixul de icre de pește de apă dulce”, menționate în aceeași lucrare, cunoscute sub denumirea de ,,Tarama”. Rolul mixului de icre de pește de apă dulce este de a conferi consistență produsului și de a amplifica gustul icrelor sărate de crap prin faptul că acestea au la bază în special icre de la specii din familia Ciprinide sărate și maturate.

    În vederea dobândirii protecției europene, documentația a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant ASOCIEREA „RO PESCADOR – DORIPESCO” (format din operatorii economici (procesatori): DELTAICA SEAFOOD SRL și DORIPESCO PROD SRL).

    Grupul aplicant are un rol important, conferit de art. 45 din Regulamentul nr.1151/2012 conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului “Salată tradițională cu icre de crap – STG” pe piaţă, prin monitorizarea utilizării comerciale a denumirii şi informarea autorităţilor competente în vederea asigurării protecţiei juridice. Totodată, grupul aplicant trebuie să desfăşoare activităţi de informare şi promovare a produsului către consumatori.

    Documentația este publică pe site-ul www.madr.ro la link-ul https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2020/caiet-sarcini-salata-trad-icre-de-crap-2018.pdf.

    Te-ar mai putea interesa

    În timp ce prețurile în portul Constanța scad, Ucraina își mută cerealele prin România Fermierii își fac propria fabrică de murături pentru a nu mai arunca legumele nevândute Guvernul a aprobat programul prin care românii din Diaspora primesc 200.000 de euro pentru a porni o afacere în România Primar-fermier cu 600 de hectare: a încasat despăgubiri de secetă, apoi a vândut porumbul recoltat! Fermierul Dacian Sabău a recoltat 7.500 kg/ha la grâu, fără un gram de fosfor aplicat. Ce produs a făcut diferența?

    Ultimele știri

    Piața cerealelor, la zi. Grâul și porumbul românesc recuperează teren la Constanța. Rapița urcă cu 520 euro/t Portul Constanța, tot mai aproape de sufocare. Nivelul scăzut al Dunării complică planul de rezervă al Ucrainei Începe uciderea oilor! Circa 800 de oi au fost ridicate de astăzi de veterinari din ferme ANSVSA a interceptat un nou transport ilegal de ovine. Animalele vor fi eutanasiate Terenuri ce pot concesionate de la ADS pe 49 de ani pentru proiecte de energie verde