Decolmatarea canalelor de desecare a dat roade în ferma lui Alexander Degianski. Soluție la problema băltirilor!
Angelica Lefter -
Băltirile sunt o problemă pentru mulți fermieri români. Alături de secetă, băltirile pe terenurile agricole mușcă din producțiile unor suprafețe care ar putea să contribuie enorm la bugetele locale. Soluția la problema băltirilor nu este una SF, ci una eficientă, la îndemână, consideră tânărul fermier Alexander Degianski din județul Timiș.
Agricultori din anumite zone ale țării se confruntă destul de des cu seceta, iar culturile lor necesită irigare, însă sunt și alții pentru care adevărata provocare o reprezintă evitarea băltirilor. Pentru ambele probleme există soluții viabile, însă totul stă în implicare și muncă.
Alexander Degianski este un fermier mare din județul Timiș, care cultivă o suprafață de 5.000 de hectare de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui pe raza localității Giulvăz, pe malul râului Timiș.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fermierul explică necesitatea întreținerii canalelor de desecare, amintind că sunt zone ale țării, precum cea de Vest, în care băltirile au creat probleme de-a lungul timpului, care, însă, pot fi controlate dacă aceste canale sunt curățate și întreținute.
”După 150 de l de apa/m² căzuți în decurs de 60 zile, câmpurile arată foarte bine, fără băltiri semnificative. Un factor decisiv în evitarea băltirilor îl constă curățarea și întreținerea canalelor. Chiar dacă suntem conștienți că seceta devine o problemă majoră și în Vestul României, nu trebuie să uităm că Banatul se află într-o fostă mlaștină, iar nevoia întreținerii canalelor este și va fi obligatorie pentru asigurarea managementului apei”, a scris fermierul bănățean ilustrând mesajul său cu poze ale canalelor de desecare bine întreținute din zonă.
Sistemele de desecare, în vest de pe vremea habsburgilor
Agricultorul Alexander Degianski a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO cum se prezintă culturile sale la această dată și a explicat de ce sunt atât de necesare canalele pentru desecare.
”O mare parte a terenului pe care îl cultiv este pe malul Timișului, fosta Luncă inundabilă pentru că toată această zonă a Banatului, până prin 1716 când au venit habsburgii, a fost o mare mlaștină și apoi odată cu venirea lor a venit și partea de îndiguire a râurilor Bega și Timiș, sistematizarea rețelelor de apă. După 1960, pe vremea comunismului a început proiectarea și execuția sistemelor de desecare și drenaj în zonă, cu pompele aferente canalelor. Din totalul de 1.500.000 de hectare în România aflate sub acest sistem de desecare și drenaj, peste 1.000.000 sunt în trei județe: Timiș, Arad și Caraș-Severin, deci zona aceasta de Vest a țării suna foarte problematică din punctul acesta de vedere al evacuării apelor în exces. Dacă privim în urmă, dispersia precipitațiilor era mai uniformă, iar iarna se acumulau precipitații destul de serioase și apa trebuia evacuată de pe terenuri. Acum, după 1989, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a fost lăsată de izbeliște și nimeni nu a mai făcut investiții, canalele s-au colmatat, stațiile de pompare au devenit nefuncționale, iar de suferit au avut fermierii. Statul nemaiavând posibilități financiare, mai bine zis a fost prăduit de toată lumea care a fost la conducere între anii 1990 și 2015, după aceea a început un pic ANIF-ul să fie din nou pus pe un făgaș normal, dar subfinanțat”, a istorisit Alexander Degianski.
Toate aceste probleme au atras în timp colmatarea canalelor, astfel că, fără intervenții efectuate pentru curățare, acestea ar fi fost inutile.
Decolmatarea canalelor de desecare și nivelarea terenului, necesare pentru a evita băltirile
Fermierul a menționat și că a reușit să curețe o mare parte din canalele care deservesc terenurile sale, atât prin implicare proprie cât și cu sprijinul ANIF.
”Noi am luat decizia să începem curățarea canalelor adiacente terenurilor noastre deja de vreo 4-5 ani. Am avut parte și de colaborări cu ANIF, au decolmatat ce este la noi în zonă, am făcut și noi foarte multe investiții, astfel încât din vreo 220 de kilometri de canale care deservesc terenurile noastre, vreo 170 sunt curățare aproape, practic ne putem baza pe o evacuare eficientă a apei din teren. Pe lângă asta, separat, mai facem o lucrare extrem de importantă, nivelarea terenurilor, să aducem terenurile să fie ușor curbate pe canal, ca apa să nu băltească pe parcele. La partea de desecare este extrem de important acele canalele secundare, terțiare, să fie decolmatate, întreținute, ca apa să ajungă în final în stațiile de pompare de unde să fie evacuată în momentul în care avem acces”, a mai adăugat agricultorul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Eficiența canalelor mari se poate observa nu numai când este vorba despre desecare, cât și când este necesară apa culturilor, în perioadele secetoase, adică pot folosi la irigarea acestora.
”Un alt lucru bun, având canalele acestea mari în zonă, în capătul stațiilor de pompare, în perioada verii, folosim apa care este stocată în ele pentru a iriga câteva zeci de hectare. Nu mult, dar este un real ajutor pentru parcelele adiacente canalelor”, a declarat Alexander Degianski.
Culturile fermierului Alexander Degianski arată în parametri normali deși a plouat peste media multianuală
De curând au fost precipitații abundente în zonă, iar în decurs de 60 de zile s-au înregistrat 150 de litri de apa/m², mult peste media multianuală, însă culturile se prezintă foarte bine datorită acestor canale funcționale, spune agricultorul.
”Culturile se prezintă foarte bine, nu sunt probleme cu băltirile anul acesta. Există și canale cu dublu sens, de evacuare și irigare, dar sunt mai rare, acestea din zonă au rolul de a evacua apa. Nu toată țara are nevoie de desecări, dar o spune cineva de 32 de ani, deci nu poate spune nimeni că am fost comunist, însă pe vremea lui Ceaușescu au fost proiectate cu cap. Pe unde a trebuit pe acolo a fost. Nu este canal în plus sau în minus, acestea au fost proiectate fix pe zonele importante. Pe partea de Sud a României, sigur, sunt necesare irigațiile, dar este alt capitol”, a încheiat agricultorul bănățean Alexander Degianski.
