Subvenție de 245 euro/ha, achitată de APIA pentru ”cultura care crește în 100 de zile, fără pesticide”
Roxana Dobre -
O subvenție de 245 euro/ha va putea fi solicitată din acest an de fermierii care depun cererea unică la APIA. Suprafața minimă pe care trebuie să o cultive beneficiarii de subvenții este de 1 hectar iar pentru a fi eligibili este nevoie și o producție minimă pe care trebuie să o obțină.
Sprijinul cuplat pentru venit – cânepă, intervenția PD-12 va fi achitat fermierilor care depun la APIA cererea unică și îndeplinesc mai multe criterii de eligibilitate. Schema are un cuantum estimat de 245 euro/ha pentru 2023, sumă care, după cum precizează MADR în Planul Național Strategic (PNS), ”reprezintă un procent de circa 14-15% din cheltuielile tehnologice aferente anului 2021, sprijinind astfel activitatea fermierilor care, fără acest sprijin, ar abandona sectorul”.
- Sprijinul cuplat pentru cânepă. Criterii de eligibilitate pentru fermieri;
- Sprijinul cuplat pentru cânepă. Avantajele culturii;
- Sprijinul cuplat pentru cânepă. Ce suprafață vizează subvenția pe hectar;
- Sprijinul cuplat pentru cânepă. Plata pe hectar estimată din 2023.
Sprijinul cuplat pentru cânepă. Criterii de eligibilitate pentru fermieri
Sprijinul cuplat pentru venit – cânepă, intervenția PD-12, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS. Despre condițiile plății de bază pe hectar aici: BISS – subvenția de bază: condiții, cuantum la hectar
b) sunt utilizatorii unei suprafețe localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha și cu o suprafață a parcelei agricole de cel puțin 0,3 ha;
d) fac dovada că au realizat o producţie minimă de 500 kg seminţe/ha şi/sau 5.000 kg tulpini uscate/ha;
e) fac dovada că utilizează sămânţă certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, cu modificările şi completările ulterioare. Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea ”sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea ”Necesar propriu” şi ”Interzisă comercializarea”, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului 2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă;
f) deţin autorizaţie de cultivare emisă de DAJ şi respectă condiţiile specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, la solicitarea deținătorului de autorizație de cultivare și urmare transmiterii de către direcțiile pentru agricultură județene, până la data de 15 mai a anului în curs, a listei cu autorizațiile eliberate, recoltează probele pentru determinarea conţinutului de THC, dintr-o cultură de cânepă de un anumit soi, aflată pe câmp.
Probele preluate se transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească – Filiala Blaj, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească – Filiala Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
Contravaloarea analizelor pentru stabilirea conţinutului de THC din probele recoltate se achită de către fermieri în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii de către Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească – Filiala Blaj. Efectuarea analizelor se face numai în baza prezentării dovezii de plată.
În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat la ONRC, acesta face dovada procesării producţiei minime prin documente contabile interne.
Sprijinul cuplat pentru cânepă. Avantajele culturii
Cânepa pentru fibre a căpătat noi utilizări industriale, hârtie, materiale de construcții, textile, iar din semințe se pot obține uleiuri comestibile, industriale, produse cosmetice și alimentare, conform celor precizat în PNS. Cânepa este o cultură care creşte extrem de repede, asigurând o producție la hectar mai mare decât orice plantă.
Seminţele de cânepă se folosesc pentru extragerea uleiului care poate fi și comestibil. Este ulei sicativ utilizat în industria lacurilor, vopselelor, a săpunurilor fine, prepararea conservelor de pește, fabricarea linoleumului, șroturile și turtele au valoare furajeră și se utilizează în hrana animalelor. Puzderiile (partea lemnoasă) se întrebuințează la fabricarea plăcilor aglomerate, a celulozei, hârtiei, celofibrei, etc. Cantitatea de puzderii de la un hectar de cânepă echivalează cu cantitatea de lemn rezultată din creșterea anuală a unui hectar de pădure și poate fi o sursă importantă de materie primă ca biomasă provenită din agricultură.
Cânepa este mare producătoare de masă vegetală (12 tone tulpini/ha din care 30% fibră plus frunze și rădăcini). Este o bună premergătoare pentru toate plantele de cultură, influențând refacerea structurii solului, contribuind la absorbția metalelor grele și a toxinelor. Totodată, cultura contribuie la stocarea carbonului pe suprafețele unde este înființată.
Cultivarea cânepei pe soluri contaminate cu metale grele și utilizarea biomasei în industriile non alimentare ajută la transformarea solurilor contaminate în soluri productive, ceea ce implică şi un avantaj economic.
Cânepa poate crește în 100 de zile, fără folosirea erbicidelor şi pesticidelor, având un impact pozitiv asupra biodiversității. Utilizarea suprafețelor agricole pentru diversificarea producției prin cultivarea plantelor textile, necesare industrializării. Un avantaj major al textilelor de cânepă este sustenabilitatea. Cânepa se biodegradează în decurs de o lună, lăsând foarte puține deșeuri cu impact pozitiv asupra mediului.
Citiți și: Cultura de cânepă – Ghid A-Z: autorizație, investiție, semănat, îngrijire, producție
Sprijinul cuplat pentru cânepă. Ce suprafață vizează subvenția pe hectar
Conform tehnologiei cadru, cultura de cânepă este rentabilă în condițiile în care producția medie la hectar este de 2.800 kg/ha fibre, raportat la cheltuielile tehnologice totale care depășesc 1.600 euro/ha. Din datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS), randamentul la cultura de cânepă în anii 2017-2020 a fost cuprins între 1.546 – 2.517 kg/ha, inferior producției minime de 2.800 kg/ha care asigură un grad minim de rentabilitate a culturii.
În acest context, cheltuielile tehnologice de cultură au depășit valoarea producției realizate, sens în care este necesară susținerea financiară a culturii. În urma analizei datelor INS se constată un declin de cca. 59% al suprafeței cultivate cu cânepă în România, de la 1688 hectare în anul 2017 la 694 hectare în anul 2021, fapt ce denotă un risc real de abandon al sectoului.
Cheltuielile tehnologice agricole sunt de 1.695 euro / ha, la un preț de valorificare de cca. 0,40 euro/kg, (calcule efectuate în baza devizului de cheltuieli agrotehnice elaborat de ICEADR – Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală, București. În acest context, venitul obținut pe hectar din comercializare reprezintă doar 66% din costuri, sub pragul rentabilității.
Cultura cânepei poate constitui o sursă apreciabilă de venituri pentru fermieri, având în vedere că se pot folosi toate părțile plantei, iar în contextul crizei energetice și reducerea consumului de biomasă provenită din silvicultură, poate fi o sursă energetică importantă. Se pot crea noi locuri de muncă în unitățile de procesare pentru fibre și semințe. Aprovizionarea industriei de prelucrare pentru a evita consecințele sociale şi economice negative ale unui eventual proces de restructurare, asigurând astfel materia primă necesară. Odată cu deschiderea unei unități de procesare, este necesar să se mențină cantitatea de materie primă necesară fluxului tehnologic.
MADR estimează că în următorii ani vor fi finanțate circa 950 de hectare, care să încaseze sprijin cuplat.
Sprijinul cuplat pentru cânepă. Plata pe hectar estimată din 2023
Pentru perioada 2023-2027 suprafață planificată pentru care se acordă sprijinul este 950 ha, cu un cuantum indicativ planificabil de 245 euro/ha în anul 2023. La stabilirea suprafeței de referință s-a avut în vedere analiza suprafețelor plătite în perioada de programare 2015-2020.
Cuantumul indicativ maxim estimat de 318,50 de euro/ha în anul 2023, pentru care s-a luat în calcul ipoteza volatilității prețurilor inputurilor necesare aplicării tehnologiei la cultura de cânepă. Cuantumul indicativ minim estimat de 220,50 de euro/ha în anul 2023, pentru care s-a luat în calcul posibila creștere a suprafețelor cultivate.
La stabilirea cuantumurilor posibile, s-a avut în vedere raționamentul prevăzut la art.102 (2) din Regulamentul nr. 2021/2115 privind flexibilitatea necesară pentru realocare în vederea evitării fondurilor neutilizate.
