• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Jiva Grubacki, președintele Asociației Producătorilor de Plante Ornamentale în Câmp și Spații Protejate: ”E momentul ca statul să facă un pas real înspre sprijinirea sectorului”

    Daniel Befu -

    Managerul Flor-Center, Svetozar Jiva Grubacki este unul dintre puținii producători mari de plante ornamentale din România, cu o pepinieră activă de 10 ha și alte 10 ha în pregătire, cărora li se adaugă alte 30 ha planificate într-o etapă viitoare de extindere. Totodată acesta este și președintele Asociației Producătorilor de Plante Ornamentale în Câmp și Spații Protejate, structură care militează pentru interesele acestei nișe restrânse și adesea ignorare, a horticulturii.

    Acesta a demarat în 2004, în comuna Tormac, județul Timiș, o investiție în domeniul plantelor ornamentale, mai întâi ca importator de plante, iar apoi ca producător în pepiniera proprie. Peste ani, investițiile și determinarea l-au propulsat în poziția de lider zonal pe această nișă, în partea de vest a țării, focusul său principal în prezent fiind pe arbuști și arbori atât de foioase, cât și de rășinoase. Cu toate acestea, asemeni restului producătorilor din piață, simte tot mai puternic dezavantajul competitiv pe care-l are în raport cu celelalte ramuri ale agriculturii, din cauza inexistenței unor programe dedicate de finanțare, fie din fonduri UE, fie din fonduri naționale, a sectorului horticol ornamental.

    Din nevoia de a încerca să schimbe lucrurile, Svetozar Jiva Grubacki a înființat o structură asociativă de profil, Asociația Producătorilor de Plante Ornamentale în Câmp și Spații Protejate, în speranța că strângându-se mai mulți, horticultorii specializați în producția de plante ornamentale își vor face mai ușor auzită vocea. Însă strângerea rândurilor s-a dovedit a fi mai anevoioasă în practică, decât ca deziderat, în contextul în care o parte a producătorilor de plante ornamentale preferă să funcționeze sub radar, deoarece vânzările la negru le compensează orice potențiale beneficii pe care le-ar putea primi dinspre stat.

    Costul de înființare al unui hectar cultivat cu 12.000-14.000 de plante ornamentale începe de la la 30.000 euro, la care se adaugă costurile de întreținere multianuală. În cazul arborilor (n.r. pomi în jargonul specific) se poate ajunge la un număr de 6-8 ani, înainte ca plantele să ajungă la vârsta optimă pentru monetizarea producției. Practic are loc o infuzie continuă de capital, fără un ”return of investment” imediat. Asta în condițiile unui risc permanent de decimare în urma expunerii la factori de mediu neprevăzuți, sau în urma unei invazii de iepuri, șoricei, boli etc.

    Concurează pe o piață dură, fără a avea însă avantajele competitive ale celorlalte ramuri agricole

    Fondatorul Flor-Center, Svetozar Jiva Grubacki, încearcă sensibilizarea autorităților prin prezentarea nevoilor propriei pepiniere horticole, care are potențialul de extindere de la 20 la 50 ha, însă spre deosebire de fermele vegetale, nu are acces la nici un fel de program de finanțare.

    ”Vreau să aduc în atenția autorităților această ramură a horticulturii. De când am înființat această firmă și până acum, această ramură de activitate n-a primit 1 leu, în afară de subvenția pe suprafață ca orice cultură, și de scutirea de la accizare a motorinei în limita unui număr de litri pe hectar. Ce anume avem nevoie, noi, producătorii de plante ornamentale? În primul rând de tehnologie. Am să vă dau un exemplu. O mașină de scos arbori e un echipament specific activității noastre, care ne costă costă 80.000 de euro. Imaginați-vi-l ca pe buldoexcavator micuț, cu o lamă pe față. El este proiectat special ca să scoată planta cu totul din pământ. Are niște lame cu design în formă de U, de la 20cm și până la 200 cm, în funcție de modelul mașinii. Cu ea se scoate pomul în condiții de siguranță de 100%, în perioada în care planta se află în repaus vegetativ, fără nici un fel de frică că planta transplantată nu se prinde ulterior, deoarece când scoate planta, îi secționează rădăcinile, dar îi păstrează acel balot, planta fiind de dimensiune mare. Secționarea rădăcinilor e realizată controlat și nu îi afectează viabilitatea ulterioară a plantei și dezvoltarea perișorilor absorbanți. Avem nevoie de tehnică pentru a fi performanți, iar achiziția utilajelor specifice ar putea fi acoperită prin programe dedicate acestei ramuri a horticulturii. Pornind de la exemplul personal al firmei pe care o administrez, la ora aceasta are nevoie de încă un tractor și de o mașină de scos, fiindcă deja nu mai putem face față volumului de activitate, cu utilajele pe care le avem. Însă pe lângă o a doua mașină de scos ne trebuie o platformă de tuns. Acesta e tot un echipament specific ramurii noastre. E vorba de o platformă mobilă, care în funcție de înălțimea pomului se ridică și se coboară până la înălțimea pe care o dorești tu la tuns ori cosmetizat. O platformă din aceasta costa 20.000 de euro. Un tractor specializat de 70-80 CP, care are o lățime de 1,5 m pentru a se strecura între rânduri și să-ți faci operațiunile necesare, costă de la 60.000 euro în sus, în funcție de marcă, după care vin echipamentele necesare pe spate, pentru erbicidare, pentru prelucrarea solului. Noi avem întreaga garnitură de astfel de atelaje, sunt în stare foarte bună, dar ele reprezintă costuri investiționale”, punctează președintele Asociației Producătorilor de Plante Ornamentale în Câmp și Spații Protejate.

    UE dă României posibilitatea să acorde ajutor de stat producătorilor de plante ornamentale

    Corespondența purtată de Asociația Producătorilor de Plante Ornamentale în Câmp și Spații Protejate cu europarlamentarul Daniel Buda pe acest subiect a făcut mai departe obiectul unei interpelări dinspre vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală înspre Comisarul pe Agricultură Janusz Wojciechowski. Comisarul a răspuns că există la nivel statal debușee prin care autoritățile naționale să poată sprijini sectorul plantelor ornamentale, conform scrisorii remise lui Jiva Grubacki.

    ”«În conformitate cu principiul gestiunii partajate, elaborarea de programe și măsuri concrete intră în responsabilitățile autorităților naționale, care-și elaborează programul de dezvoltare rurală pe baza unor valori a nevoilor». Pornind de la această afirmație a comisarului Wojciechowski privitoare la puterea statelor de a lua decizii pe baza nevoilor, în condițiile în care la ora actuală tranzacțiile intracomunitare sunt de 40 ori mai mari înspre România decât ceea ce exportă România, e clar că nevoia de plante ornamentale este una uriașă. De ce să nu le producem la intern?” își expune argumentul forte fondatorul Flor-Center.

    Sprijin pentru achiziția de utilaje și finanțări pe termen lung

    Din același răspuns al Comisarului European,Svetozar Jiva Grubacki citează un alt fragment, care indică o modalitate cât se poate de concretă de sprijin a sectorului: «În ce privește sprijinul financiar, aș vrea să amintesc că statele membre dispun de o serie de instrumente care pot contribui la soluționarea problemelor cu care se confruntă producătorii de plante ornamentale, în special prin intermediul măsurilor de ajutor de stat. Cea de-a 5-a modificare a cadrului temporar pentru ajutoarele de stat a modificat recent nivelul total al ajutorului care nu depășește 225.000 euro pentru o întreprindere care-și desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole». Ca o primă concluzie, ajutorul de stat ar fi un prim pas reparatoriu dinspre statul român, înspre ramura noastră de activitate. În ceea ce privește partea de scheme de ajutor din partea Comunității Europene, am înțeles tot din această scrisoare că există limitări, dar și portițe pentru finanțare. Vă citez din nou: «Fermierii eligibili pentru plățile directe decuplate, pot primi acest tip de sprijin, respectiv sprijinul pentru producători de plante ornamentale. PAC oferă o gamă largă de posibilități care urmează să fie puse-n aplicare de statele membre în cadrul plăților directe sau a dezvoltării rurale. Pot primi acest sprijin pe hectarele lor eligibile de suprafață agricolă cultivată cu plante ornamentale. Plantele ornamentale nu se află pe lista sectoarelor și a producțiilor care pot beneficia de sprijin în cadrul plăților directe cuplate». Însă dacă autoritățile centrale chiar ar vrea să ne ajute, ar mai putea fi și alte scheme de ajutorare a producției, cum sunt creditele pe termen lung. Problema creditelor pe care noi le putem accesa în prezent este perioada. Termene de 4-5 ani înseamnă puțin, dată fiind durata ciclurilor noastre de producție. Credite pe 10 ani ar fi extraordinare”, enumeră pistele care ar trebui să fie explorate de către decidenții de resort pentru ajutorarea domeniului.

    Finanțarea europeană pentru producția de plante ornamentale, aproape inexistentă

    În urma deplasărilor la minister și a corespondențelor oficiale purtate în calitate de președinte al Asociației Producătorilor de Plante Ornamentale în Câmp și Spații Protejate cu PE, CE, MADR și ASAS, lui Svetozar Jiva Grubacki nu îi este nici acum clar dacă există vreo pârghie legală ca în cadrul exercițiului financiar 2021-2027 să se poată deschide o linie de finanțare la AFIR pentru toți producătorii de plante ornamentale. Insistă însă că cele mai facile modalități de susținere a sectorului rămân ajutorul de stat, permis de UE și identificarea unei modalități de stimulare a băncilor să asigure finanțarea pe termen lung a horticulturii ornamentale, punctând că statusul actual e unul de pseudo-sprijin dinspre autorități.

    ”Suntem o ramură care aparține agriculturii, fiindcă la APIA avem alocate codurile 400 și 401, însă suntem singura ramură privată de facto de dreptul de a accesa fonduri europene prin AFIR. Se lucrează cu pământ, se lucrează cu semințe, cu lăstari, se lucrează cu pesticide, se lucrează cu îngrășăminte. Se lucrează total cu aceleași elemente componente cu care lucrează orice altă ramură a agriculturii vegetale. Dacă vă uitați, sectorul apicol, viță de vie, pomii fructiferi, arbuștii fructiferi, creșterea animalelor, cultura mare, toate au diverse scheme de ajutor de stat sau linii de finanțare din partea Comunității Europene. Toate. Numai noi nu. Suntem singurii. Dacă stăm să ne gândim puțin, chiar suntem discriminați total sectorul nostru. Total. Deși oficial se consideră că beneficiem de sprijin ANT , în fapt nu există așa ceva. Singura portiță de accesare a fondurilor europene, în realitate e una menită mai degrabă să ne elimine de la finanțare, din cauza cadrului extrem de limitativ. Trebuie făcute tot felul de artificii și compromisuri, la care noi nu vrem să apelăm. Un astfel de exemplu este vârsta ca criteriu de eligibilitate. Eu am 55 de ani și nu mă calific. Un consultant ne-a sugerat să o trecem în mod formal pe fiica noastră administrator, ca să ne putem strecura și să devenim eligibili pentru accesarea de fonduri. Nu agreez acest tip de tertipuri, fiindcă eu sunt cel care derulează activitatea, nu fiica mea. E o bătălie deloc ușor de dus, care uneori te descumpănește. Ca să pot duce această luptă, vreau să văd că în jurul meu sunt și ai mei (n.r. producătorii de plante ornamentale), că mă susțin. Unul dintre colegii noștri mi-a spus: «Domne, m-ai scos din bula mea de confort». L-am întrebat: «Cum așa?» Îmi zice: «Domne, eu sunt la drumul județean. Eu nu îmi văd capul de cât vând. Fără bon, fără nimic. Mă pui acum să mă leg la cap?» Ce era să-i răspund? Altul m-a întrebat: «Bine, dar îmi vor crește barbă și coarne până se va rezolva ceva». Spre deosebire de ei, eu trăiesc cu convingerea că la un moment dat se vor rezolva și aceste probleme, pentru că suntem importanți totuși și noi”, crede Jiva Grubacki, care caută mai mulți aliați dintre colegii de activitate, pentru a crește șansele de izbândă a ”cruciadei verdelui”, pe care a pornit-o singur și căreia în timp i s-au raliat și alți horticultori, deși puțini deocamdată.


    Te-ar mai putea interesa

    Curaj și investiții: Povestea de succes a unui fermier din Teleorman Rezultate evidente. Cum arată cultura de orz la 14 și 21 de zile după erbicidarea cu Battle® Delta Ferma TCE 3 Brazi a obținut rezultate spectaculoase cu produse Corteva Agriscience!

    Ultimele știri

    Bani pentru investiții în ferme. Termenul anunțat de MADR: 30 iulie Șeful ANAF: Nu mai alergăm băbuțele care vând pătrunjel, nu mai tolerez abuzurile! MADR: 159 de rachete antigrindină lansate într-o singură zi din cauza fenomenelor meteo violente