Fermierul Alexander Degianski plantează 50.000 de plopi energetici ca perdea de protecție pentru terenurile agricole!
Angelica Lefter -
Fermierul Alexander Degianski din județul Timiș a dat startul plantării de perdele de protecție. Intenția agricultorului este de a planta aproximativ 50.000 de plopi energetici care să ofere protecție și să înconjoare 2.000 de hectare de teren arabil.
Perdele de protecție pentru 2.000 de hectare de teren agricol formate din 50.000 de plopi energetici
Agricultorul a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că plantează plopii pe raza comunei Giulvăz, din județul Timiș, acolo unde are și terenurile arabile, iar materialul săditor l-a adus de peste granițe.
”Noi suntem cultivatori de biomasă, avem 250 de hectare de plantații de plopi energetici, din cele 5.000 de hectare de teren arabil pe care le avem, plus că avem 5.000 de hectare de pădure, deci noi suntem specializați și în partea de silvicultură. Noi acum platăm perdele de protecție, adică plantăm 50.000 de plopi, în jurul a 2.000 de hectare de teren arabil. Practic, această perdea este considerată la APIA ca și o cultură agricolă, este încadrată la plopi energetici, este subvenționată ca orice cultură, ca și grâul, ca și floarea-soarelui. Producția o valorifici după primii 5 ani, ca orice exploatație silvică, forestieră, obții un APV – act de punere în valoare de la Garda Forestieră, recoltezi materialul lemnos, după care ele relăstăresc, deci aici vorbim de o perdea de protecție pentru următorii 25 de ani, după care fie se replantează, fie se redă circuitului agricol. Investiția este făcută din fonduri proprii, ne bucurăm că ne lasă statul să plantăm, pentru că până în toamnă aceste plantații au fost interzise, pentru o perioadă de 2 ani. Ele puteau fi efectuate pe terenurile agricole doar cu o cartare agrochimică, cu studiu pedologic și cu aviz de la Direcția Agricolă și Oficiile OSPA, acum s-au scos aceste prevederi absurde ”, ne-a explicat fermierul.
Materialul săditor pentru plantarea plopilor energetici este adus din Italia
De proveniență din Italia, genetica foarte bună a plopilor face ca aceștia să fie apreciați de orice agricultor care își dorește o perdea de protecție. Creșterea este rapidă în grosime și înălțime, iar în 4-5 ani poate fi recoltată și poate intra din nou în vegetație.
”Noi avem în plan să plantăm 50.000 de plopi cu rol de perdea de protecție, pentru că dacă ne uităm în jur, de la ferma noastră până la Timișoara, în afară de pădurile noastre de plopi nu vezi fir de arbore și nu este o imagine plăcută. Materialul săditor îl luăm din Italia, de la o pepinieră cu vechime, o pepinieră de familie, dar cu genetică bună. Cum am zis, este un plop energetic, cu un ciclu scurt de producție, crește în 4-5 ani la maturitate deplină, după care se recoltează și urmează alt ciclu de vegetație. În 3 ani ajunge la 10 metri înălțime. Comparativ cu un plop normal care ajunge undeva la 4-5 metri maxim și un diametru de vreo 4-5 ori mai mic decât ce avem aici”, a menționat agricultorul Alexander Degianski.
Plopii energetici ajung la maturitate în maxim 5 ani și nu provoacă alergii
Timișoreanul a enumerat avantajul acestor perdele și a apreciat că spre deosebire de plopul normal care crește la noi, plopul energetic nu produce puful la care destul de multe persoane prezintă alergie.
”Pe lângă aspectul ecologic al reținerii vânturilor, absorbției pesticidelor sau a nutrienților, mai există o componentă destul de importantă: perdelele de plop energetic captează foarte bun dioxid de carbon. Un aspect foarte important în diferența dintre plopii energetici și plopii normali este că aceștia pe care îi plantăm sunt androsterili, nu au puful acela, deci nu avem probleme să provoace alergii!”, a explicat agricultorul timișean.
Investiția pentru plantarea plopilor energetici – 3.000 de euro la hectar
Investiția în perdelele de plopi energetici se ridică la aproximativ 3.000 de euro la hectar, cu efectuarea tuturor lucrărilor, iar fermierul a mărturisit că respectă o schemă de plantație cu o distanță de 3 metri între rânduri.
”La noi, standard, pe ce avem pe plantație, 1,70 metri pe rând și 3 metri între rânduri. Costă undeva la 3.000 de euro cu tot cu lucrări, de la scarificat, arat, discuit terenul, plantat, materialul săditor, care este cel mai scump, ne duce la 2.800 – 3.000 de euro pe hectar”, după cum relatat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Alexander Degianski.
Fermierul a investit 700.000 de euro pentru a testa diverse culturi și își dorește să devină un producător important de biomasă
Agricultorul a adăugat că încă din 2014 s-a apucat în ferma sa de plantare, din dorința de a crește suprafețele de biomasă pe terenurile neproductive.
”Vrem să devenim un producător important de biomasă în zonă și să convingem și alți fermieri să planteze pentru că pot să asigure o reziliență mai sigură a fermei în condițiile anilor extremi, cu precipitații abundente sau cu precipitații insuficiente. Acești plopi odată ce s-au prins nu îi mai omoară nici mama secetei sau a inundației. Noi avem un drum de 2000 de hectare pe care vrem să îl închidem cu perdele de protecție ca să ne apărăm un pic de ceea ce înseamnă vânturi excesive, de praf, de poluare, să absorbim fertilizanții în exces care pot ajunge și în canale sau pesticide. Pentru noi este importantă atât partea economică, dar și de mediu și socială pentru că nu ne permitem să ne batem joc de obiectul muncii, care la noi este terenul agricol. Plantarea este simplă, folosim o platformă cu o gheară în pământ și 2-3 oameni care să așeze materialul săditor pe poziție. Ulterior trebuie discuit în fiecare an de 2-3 ori pe intervalele de pomi. Plopul este sensibil la compactare și neaerisire a rădăcinilor, trebuie intrat cu discul de 2-3 ori pe an ca să rupi din capilaritatea solului și să dai un pic de aer rădăcinilor”, a încheiat Alexander Degianski, care a adăugat că ferma sa investit în jur de 700.000 de euro numai în testări în diverse scheme de plantare la specii diferite și a constatat că plopii sunt cei mai pretabili zonei în care cultivă.
