Cât de sigură este carnea din comerț! Foarte sigură, dă asigurări ANSVSA!
Angelica Lefter -
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară (ANSVSA) și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) dă asigurări consumatorilor că frecvent sunt efectuate teste pentru a ține sub control și a supraveghea carnea care se comercializează, iar acțiunile fac parte din cadrul Planului Național de Control Reziduuri.
ANSVSA acționează ferm pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM)
Potrivit unui comunicat remis de ANSVSA, vineri – 11 februarie, în primele 3 trimestre din anul 2021 au fost realizate peste 2.400 de teste provenite de la păsări, iar peste 600 au fost pentru reziduurile de antibiotice, doar o singură probă fiind depistată neconformă.
”ANSVSA supraveghează și controlează în permanenţă, reziduurile de substanţe farmacologic active, inclusiv antibioticele, la animalele vii şi la produsele primare de origine animală, în cadrul oficial al Planului Naţional de Control Reziduuri elaborat anual și aprobat de Comisia Europeană. Riscul reprezentat de rezistenţa la antimicrobiene (RAM) este unul care trebuie considerat o problemă de siguranță a sănătății publice, pentru care sunt necesare angajamente politice la nivel naţional şi internaţional. În acest sens, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a întreprins şi continuă să întreprindă acţiuni ferme pentru combaterea RAM”, arată ANSVSA.
Totodată, instituția informează că monitorizează aplicarea acestor reglementări încă de când a fost implementată legislația la nivelul UE.
”Începând cu anul 2007, de când a fost implementată legislația europeană specifică, ANSVSA monitorizează aplicarea acestor reglementări, referitoare la interzicerea administrării în hrana animalelor a făinurilor de origine animală, a aditivilor alimentari, a hormonilor de creștere și a antibioticelor utilizate ca și promotori de creștere. Planul Naţional de Control Reziduuri se transmite anual Comisiei Europene pentru evaluare şi aprobare. De asemenea, rezultatele PNCR se transmit la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).
În cadrul acestui Plan sunt analizate probe din produse de origine animală şi probe biologice pentru determinarea reziduurilor de hormoni, antibiotice, pesticide, metale grele, micotoxine, substanțe interzise (cloramfenicol, nitrofuran și nitroimidazol), substanţe antiparazitare, substanțe coocidiostatice şi contaminare radioactivă”, se menționează în comunicatul de presă.
Inspectorii ANSVSA recoltează probe de pe întreg teritoriul țării
Probele sunt recoltate de pe întreg teritoriul României de către inspectorii sanitari veterinari și sunt prelucrate în 41 de laboratoare județene și Institutului Naţional de Referinţă – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV).
”Testele de laborator sunt realizate pe probe recoltate de pe întreg teritoriul ţării, de către inspectorii sanitari veterinari oficiali, iar determinările sunt efectuate în laboratoarele din cadrul reţelei celor 41 de laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi Institutului Naţional de Referinţă – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV). Laboratoarele care constată depăşiri ale limitelor maxime admise la diferite reziduuri, au responsabilitatea de a notifica rezultatele neconforme prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente şi Furaje (SRAAF). Personalul responsabil din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a judeţului pe teritoriul căruia s-a constat neconformitatea demarează investigaţiile necesare şi dispune măsurile care se impun”, conform informării.
În primele 3 semestre din 2021 au fost realizate 2.455 de teste pentru probe provenite de la păsări – 663 au fost pentru reziduurile de antibiotice și o probă a fost neconformă
Astfel, potrivit datelor oficiale făcute publice de ANSVSA, în primele trei semestre din 2021, au fost realizate 2.455 de teste pentru probe provenite de la păsări, dintre care 663 pentru reziduurile de antibiotice.
”Pentru exemplificare, în primele 3 trimestre în cadrul PNCR 2021 au fost realizate 2.455 de teste pentru probe provenite de la păsări (broiler, găină reformă și curcan), din care 663 pentru reziduurile de antibiotice. Din testele realizate pentru determinarea prezenței reziduurilor de antibiotice, o singură probă a fost neconformă, caz în care s-au aplicat măsurile specifice. Datele aferente trimestrului 4 sunt în curs de centralizare”, anunță ANSVSA.
Legislația europeană este una foarte strictă și presupune eliberarea antibioticelor doar pe bază de prescripție și utilizarea după examinarea medicală a animalelor.
”Trebuie precizat că, în conformitate cu legislația europeană în domeniu, bacteria Escherichia Coli nu constituie indicator de siguranță și nici criteriu de igienă pentru carcasele de pui. Oamenii și animalele sunt purtătoare de bacteria Escherichia Coli. Există și tulpini de Escherichia Coli capabile să producă toxine, tulpini care sunt foarte strict monitorizate. Aceste tulpini sunt numite STEC/VTEC (E. Coli producătoare de toxină Shiga sau verotoxina) sau EHEC (E.coli enterohemoragică), iar toxinele lor au potențialul de a produce afecțiuni severe. Referitor la antibiotice, legislaţia este foarte strictă şi presupune eliberarea acestora doar pe bază de prescripţie şi utilizarea doar după examinarea clinică a animalelor”, reamintește ANSVSA.
ANSVSA: Informațiile legate de administrarea antimicrobienelor trebuie înscrise în registrele obligatorii pentru toți fermierii
Totodată, instituția aduce la cunoștință că toate informațiile legate de administrarea antimicrobienelor trebuie înscrise în registrele obligatorii pentru toți fermierii, aceasta fiind o condiție de autorizare sanitară veterinară a fermelor.
”Toate informațiile legate de administrarea antimicrobienelor la animale, inclusiv perioada de așteptare până la darea în consum a produselor provenite de la animalele tratate, sunt înscrise de către medicii veterinari de liberă practică, membrii ai Colegiului Medicilor Veterinari din România, organizați în condițiile legii, în registrele de consultații și tratamente. Aceste registre sunt obligatorii pentru toţi fermierii şi constituie una dintre condiţiile autorizării sanitare veterinare a fermelor. Conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 37/2010 privind substanțele active din punct de vedere farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală, substanţele farmacologic active din grupa antibioticelor au stabilite limite maxime de reziduuri (LMR) pe baza cărora se stabilesc perioadele de aşteptare până la folosirea în consumul uman al produselor provenite de la animalele tratate cu astfel de substanţe”, arată informarea.
Datele privind vânzările pentru antimicrobiene sunt raportate anual la Agenția Europeană a Medicamentelor
ANSVSA mai comunică și că datele privind vânzările de produse medicinale veterinare antimicrobiene sunt colectate voluntar începând cu anul 2014 și sunt raportate anual la Agenția Europeană a Medicamentelor.
”În România, datele privind vânzările de produse medicinale veterinare antimicrobiene sunt colectate voluntar începând cu anul 2014 și sunt raportate anual la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) – rețeaua European Surveillance of Veterinary Antimicrobial Consumption (ESVAC) și la World Organisation for Animal Health (OIE). Datele sunt colectate de la deținătorii autorizațiilor de comercializare ale produselor medicinale veterinare antimicrobiene. Menționăm că Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar – Institut Național de Referință deține evidența deținătorilor autorizațiilor de comercializare ale produselor medicinale veterinare antimicrobiene.
În conformitate cu datele publicate de ESVAC în documentul Sales of veterinary antimicrobial agents in 31 European countries in 2019 and 2020 – Trends from 2010 to 2020, în anul 2020 volumul vânzărilor de antimicrobiene în România se află sub media europeană, trendul pentru perioada 2014 – 2020 fiind în general descrescător, aşa cum se vede şi din graficul de mai jos:
Începând cu data de 28 ianuarie 2022, se aplică direct și obligatoriu de către România și celelalte state membre UE, prevederile europene ale Regulamentului (UE) nr. 6/2019 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE”, este specificat în comunicatul ANSVSA.
ANSVSA arată care este traseul probelor conform procedurilor:
- toate probele la care se constatată prezenţa unor compuşi interzişi, sunt notificate Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene. Aceasta va desfăşura o anchetă, va aplica măsuri asupra lotului de provenienţă şi va notifica imediat ANSVSA prin intermediul SRAAF.
- în cazul care se descoperă alimente sau furaje la care s-au evidenţiat prezenţa unor substanţe interzise sau depăşiri ale limitelor admise pentru alte substanţe, acestea sunt sechestrate şi se iau măsuri imediate pentru distrugerea acestora, conform procedurilor în vigoare.
- în momentul în care ANSVSA este informată despre existenţa unui risc semnificativ direct sau indirect pentru sănătatea publică, cu privire la alimente şi furaje, are obligaţia, ca fiecare autoritate competentă din statele Uniunii Europene, de a notifica imediat Comisia Europeană, prin intermediul SRAAF, conform procedurilor
Totodată, conform legislaţiei, ANSVSA face următoarele precizări:
- antibioticele se folosesc numai în scop curativ, ca tratament pentru diferite boli ale păsărilor, la prescripţia şi sub supravegherea medicului veterinar;
- de la data finalizării tratamentului cu antibiotice şi până la abatorizare se respectă “timpul de aşteptare”, astfel încât în carne să nu existe reziduuri de antibiotice;
- după sacrificare, se prelevează din nou probe atât din carne cât şi din furaje, care se analizează; în registrul de tratamente existent în fiecare exploataţie avicolă se menţionează obligatoriu: denumirea antibioticului administrat, perioada de tratament şi timpul de aşteptare necesar eliminării antibioticelor din organism.
