• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierul Daniel Florici, agricultură prietenoasă cu mediul! Pe 95% din suprafața cultivată aplică tehnologie minimum-till !

    Angelica Lefter -

    Tehnologiile de prelucrare minimă a solului nu sunt prezente numai în marile ferme. O dovedește tânărul fermier Daniel Florici care, în exploatația sa din județul Iași, pe 95% din cele 250 de hectare le cultivă în sistem minimum-till.

    La propunerea Asociației Forța Fermierilor, începând de anul viitor, fermierii care implementează tehnologii de prelucrare a solului fără arătură, precum minimum-till, strip-till sau no-till, vor putea opta pentru eco-schema Teren Arabil, care le va aduce circa 60 de euro în plus la hectar. În plus de această opțiune, agricultorii, vor mai avea de respectat și o condiție obligatorie inclusă în GAEC, de un procent minim din suprafața fermei care trebuie să rămână nelucrată.

    Pentru mulți fermieri din România, tehnologiile minime de prelucrare a solului sunt deja o practică. Este și cazul fermierului Daniel Florici, din județul Iași, aplică tehnologie minimum-till pe 95% din suprafața de teren cultivată cu cereale. Agricultorul deține 250 de hectare pe care a semănat în acest an 60% culturi de toamnă, grâu, orz, rapiță, iar restul culturi de primăvară, floarea-soarelui, porumb și soia.

    Despre măsura introdusă în Planul Național Strategic, tânărul fermier spune că este binevenită și că ar fi trebuit gândită de mai multă vreme. Daniel Florici este de părere că aplicarea acestei tehnologii în fermă este una benefică pe termen lung, chiar dacă pe moment pare că nu este rentabilă, în timp puținele utilaje folosite și un sol mult mai protejat își vor demonstra și rentabilitatea. Mai mult, spune agricultorul, acest mod de lucru duce la un consum mai mic de carburant.

    ”Atât pe partea de culturi de păioase cât și prășitoare folosim pentru pregătirea patului germinativ al terenului, un grubber, care lucrează la adâncimi între 20 și 30 de centimetri, depinde de cultură, de situația terenului în câmp, de resturile vegetale, de umiditatea solului. În mare parte reușim să pregătim solul cu acest utilaj în ferestre, mai exact intră când avem condiții bune pentru a lucra cu acest fel de utilaj pentru că și el este limitat la rândul lui în funcție de umiditatea solului. Penru minimum-till folosesc un grubber și un scarificator. Scarificatorul este normal, ca toate celelalte din piață. Tehnologia minimum-till am aplicat-o anul trecut la toate culturile, dar nu în totalitate. De exemplu, la culturile de toamnă a fost toată tehnologia pe minimum-till, la culturile de primăvară o parte au fost în cultură clasică, convențională, arătură, plug…și o parte minimum-till, atât floarea-soarelui cât și porumb. Anul acesta va fi în jur de 95% din suprafață lucrată în minimum-till. De menționat că această tehnologie duce și  la un consum mai mic de carburant, care acum s-a scumpit enorm”, a menționat fermierul ieșean.

    Solul lucrat printr-o tehnologie mai puțin invazivă prezintă mai multe avantaje decât dezavantaje

    Lucrarea solului printr-o metodă mai puțin invazivă are mai multe avantaje decât dezavantaje, susține Daniel Florici, care a adăugat că deșertificarea este o problemă cu care se confruntă acum anumite zone din România, și este posibil ca fenomenul să se amplifice în viitor.

    ”Avem mai multe avantaje decât dezavantaje să lucrăm solul în condiții minimum-till. Cel mai mare avantaj ar fi păstrarea umidității în sol și formarea acestui mulci între resturile vegetale și pământ și care și acesta are un rol foarte important de a reține apa. Pe timpul iernii acesta reține zăpada, nu o lasă să se spulbere. Vara, când temperaturile sunt ridicate, terenul fiind acoperit cu resturile vegetale, acesta împiedică evaporarea apei din sol. Să spunem că pe partea de dezavantaje vom avea, să spunem, ceva presiuni în privința dăunătorilor și va trebui să avem o atenție sporită la controlul buruienilor pentru că nu mai încorporăm semințele în sol, sub brazdă, cum făceam la plug, dar avem tehnologii adaptate și pentru acest inconvenient, acest minus să spunem, produsele fitosanitare care ne ajută să combatem toate buruienilor din cultură”, a adăugat Daniel Florici.

    Daniel Florici a reiterat că măsuri eficiente pentru susținerea fermierilor care lucrează terenurile no-till sau minimum-till trebuiau luate de mai multă vreme, astfel încât pământul, pe care îl consideră un organism viu, să fie cât mai protejat.

    ”Măsura ar fi trebuit implementată poate de mai demult, pentru că în mare parte a țării, respectiv zona de sud, pe foarte multe suprafețe a început procesul de deșertificare, iar acest proces este datorat doar activității antropice. Noi suntem responsabili de lucrare excesivă a solului, de mărunțire excesivă și clar arătura are aici un impact foarte mare. Eu sunt în zona Moldovei, dar ușor-ușor, din cauza schimbărilor climatice, zonele de deșertificare se pot extinde de la an la an, indiferent de poziția geografică în care îți desfășori activitatea. Această eco-schemă trebuia introdusă mai devreme pentru că în unele state europene deja este implementată cu succes de câțiva ani. Unul dintre avantajele implementării acestei eco-scheme este redarea structurii solului, aceasta durează puțin, nu este o schimbare radicală de la un an la latul, dar pe parcurs ce aplici această tehnologie vor veni și rezultatele. Fermierii vor avea de câștigat, dar rezultatele nu vin imediat în următorul an, probabil va fi o stagnare a producției agricole, pentru că solul își schimbă compoziția, flora bacteriană cu micro organisme va deveni din ce în ce mai activă și aceasta favorizează viața din interiorul solului, care se traduce că în câțiva ani în plus de lucrat în această tehnologie va fi un plus-valoare pentru noi”, a completat agricultorul din județul Iași.

    Fermierii, îndemnați să protejeze pământul nu doar pentru sprijin, ci pentru un viitor mai sigur

    Daniel Florici a opinat și că cei care vor aplica această eco-schemă și nu numai, vor avea parte de controale în teren pentru că se va urmări dacă unii fermieri vor respecta întregul proces și nu vor dori doar să încaseze sprijinul financiar.

    ”Controalele în teren vor trebui să fie obligatorii pentru a vedea dacă acest angajament se respectă sută la sută. Nu cred că ar fi un inconvenient pentru agricultori, căci dacă aplici această eco-schemă, nu o aplici doar pentru cei 60 de euro. Acești bani pot avea un impact minim pe lângă impactul negativ prin aplicarea tehnologiei clasice. Pe noi nu ar trebui să ne intereseze strict partea materială, bănoasă a eco-schemei, oricum e posibil ca penalizările să fie destul de mari pentru cei care vor încerca să nu respecte eco-schema. Noi ar trebui să avem conștiința împăcată că ceea ce facem este un beneficiu pentru noi, pentru sol, pentru că este o materie vie, dacă nua vem grijă de ea, ani la rând exploatând solul iresponsabil, acesta ne va taxa. Cu siguranță se va pune accent pe eliminarea carbonului, pe această măsură, pentru că trebuie să avem grijă de unica noastră sursă de venit, dacă devine inactiv, putem să ne uităm la utilaje, că nu mai produce”, a concluzionat fermierul Daniel Florici pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.


    Te-ar mai putea interesa

    Prețul motorinei în campania de recoltare. Cât plătesc pe litru fermierii din mai multe județe John Deere sistează producția de pluguri Prețul gazului s-a dublat în ultimele săptămâni. Noi scumpiri la îngrășăminte și inputuri agricole

    Ultimele știri

    Legea arendei a fost adoptată de Senat: Perioadă minimă de 7 ani pentru contractele de arendă Bill Gates a cumpărat încă o mare fermă. Fermierii cer să se verifice legalitatea tranzacției Fermierii cu ajutorul de Covid în conturi! Județe unde crescătorii au primit deja banii de la APIA!