Gelu Marian, crescător de vaci Bălțată Românească: ”Este foarte greu să ții animale în zonă defavorizată”
Angelica Lefter -
Fermierii din zonele defavorizate fac eforturi enorme pentru a-și păstra și a-și duce afacerile în agricultură mai departe. Zona de munte a fost întotdeauna una mai grea, neavând suprafețe mari de cultură și uneori nici clima foarte prietenoasă, de aceea creșterea animalelor s-a dovedit a fi și ea o activitate destul de grea.
Fermierul Gelu Marian din comuna Tulgheș, județul Harghita, este printre românii care s-au născut cu animale în curte, iar la cei 41 de ani ai săi a preferat să-și întrețină familia din această activitate pe care a moștenit-o din familie. A făcut eforturi să-și mărească efectivul de Bălțată Românească, astfel că în prezent deține 18 vaci de lapte de care este foarte mulțumit.
Zona montană defavorizată aduce multe provocări pentru crescătorii de animale
Ca orice om de munte, a înfruntat greutățile și s-a asociat cu alți aproximativ 30 de fermieri într-o Cooperativă Agricolă – Higheș Piatra Roșie Comarnic, iar în timp a încercat să facă față provocărilor de orice fel, a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Am acum 18 vaci de lapte din rasa Bălțată Românească. Am în fermă tractor, balotieră, eu îmi fac furajele, pentru că am concesionat teren și am o pășune. Mă ocup cu zootehnia de când mă știu, am crescut cu animale, dar din 2012 m-am ocupat mai serios. În 2013 am avut un proiect pe o perioadă de 5 ani, luam 1.500 de euro pentru animale pe an. Trebuia să dezvolt ferma, să măresc efectivul de animale și să achiziționez o motocositoare. Cred că în total am încasat 7.500 de euro, aproximativ, după cei 5 ani. Nu ne ocupăm cu altceva pentru că nu avem cu ce ne ocupa. Animalele sunt de la noi, nu au certificat de origine, dar sunt niște vaci montane, noi am crescut cu rasa aceasta de vaci. Nu avem producții record, dar noi suntem mulțumiți. Eu în zona de munte daca aduc 5 vaci mari, cu 2.000 de euro vaca, trebuie să o dau într-un an la cei de etnie romă (n.r samsari) cu 500 de euro pentru că acele vaci nu se pot adapta aici în zona de munte. Vacii mari îi trebuie teren, loc drept, trebuie furajată la grajd, ceea ce noi aici nu o să putem niciodată. Animalele noastre pasc la 1.000 și ceva de metri altitudine. Este o zonă defavorizată, avem foarte puține terenuri care se pot lucra cu tractorul. La noi ca să poți să ții un efectiv este foarte greu. Nu ne putem compara cu cei care lucrează 5-7 hectare pe zi, pun câteva mii de tone de fân la rând, nici nu-și dau seama când le-au făcut, mai pun 3-5 hectare de își fac porumb siloz, furajarea o fac ca la carte, noi aici nu putem ”, a menționat fermierul de lângă renumita localitate Borsec.
Fermierul vinde laptele cu 1,5 lei/litru și brânza cu 25 de lei/kilogram
Crescătorul de bovine Gelu Marian a menționat că chiar dacă nu se ridică la nivelul unui fermier din zona de sud a țării, este mulțumit de producția pe care o face și a reușit prin muncă și dedicare să încheie un contract cu o firmă de procesare.
”Am 10 bovine deja fătate, pe lactație le am pe toate. Produc în medie pe zi o vacă produce doar de la fân, nefurajată, dă cam 14-15 litri de lapte pe zi. Este slăbuț comparativ cu alți fermieri din alte zone. Dacă animalul ar fi furajat cum trebuie, ar da mult mai mult, dar în această zonă nu avem posibilitatea. Am ales Bălțată Românească pentru că la noi în zonă este o tradiție. Am vrut să schimbăm pe rasă de carne, însă ne-am răzgândit. Am vrut să cumpărăm produși din zona Sibiului însă nu ne-am înțeles, produsul cumpărat de noi avea preț în euro, iar prin contract, ei trebuia să ne cumpere carnea, dar prețul la achiziționare era în lei. Am rămas cu vânzarea laptelui. Vara primim un preț, iarna altul, în perioada aceasta ne dă 1,5 lei/litru. Lucrăm de un an cu firma aceasta. Săptămânal, de două ori, vine cineva și colectează laptele. Am tanc de răcire. Facem și brânză dar pe stil tradițional, un fel de caș, mai puțină. Brânza se vinde de la poarta fermei cu 25 de lei kilogramul. În total am investit ceva în fermă, un tractor de 11.000 de euro, iar tancul la 1.000 de euro, nu e foarte mare, de 450 de kilograme. Am trei frați care au un efectiv mai mare de animale și au un tanc pe măsură, mai mare, unul de 1000 și unul de 1.500 de kilograme”, a explicat crescătorul de animale.
Pășunea de 27 de hectare – norocul întregii ferme
Cu toate acestea, marele noroc în această zonă defavorizată, rămâne pășunea, după cum a relatat fermierul.
”Nu primesc subvenția pe cap de animal, m-a sărit un an, când am preluat ferma de la socrul meu care a decedat, în schimb, sprijinul zootehnic cuplat îl primesc, am primit pe 2021 banii. Avem noroc cu pășunea, pentru 27 de hectare trecute la APIA, fiind zona defavorizată este trecută la agro-mediu și mă ridică undeva la 15.000 de lei. Pășunea este trecută la agro-mediu, de asta am un efectiv de animale mai mic, că nu am voie ca încărcătura să depășească de 0,7 UVM (n.r Unitate Vită Mare) la hectar și astfel ne putem descurca. Eu am făcut un saivan unde animalele le închid și pe timp de vară, trebuie să menținem pășunea, am un caiet de agro-mediu. Acum intru în anul 5. Anul acesta pot să vină în control, noi trebuie să protejăm mediul, în caiete se specifică câte animale pășunăm, câtă cantitate de gunoi rezultă și ce cantitate avem voie să punem pe pășune”, a declarat Gelu Marian pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Fermierii din zona defavorizată trebuie să aibă răbdare multă și să nu se uite în ”curtea vecinului”
Sfatul fermierului pentru toți cei care cresc animale în zona de munte este simplu: multă răbdare și înțelepciune pentru a putea să treci peste neajunsuri.
”Trebuie avută multă răbdare și nu trebuie să te uiți în ograda vecinului. Dacă ești mulțumit cu ceea ce faci, nu trebuie să te intereseze ce face celălalt. Eu sunt mulțumit cu ceea ce fac. Am făcut și cursuri pentru agro-mediu, tot ce ni s-a pus la dispoziție, s-au făcut la Vatra Dornei. M-au ajutat foarte mult cursurile pentru că una dintre condiții la agro-mediu era să ai aceste cursuri, deci m-au ajutat”, a opinat împăcat fermierul.
