Grup Șerban, migrare în forță înspre no-till. Cifrele arată impactul pozitiv net generat la nivelul stabilității și profitabilității
Daniel Befu -
Tehnologia no-till îi ajută pe fermierii care o practică să acceseze mai ușor eco-schema Teren arabil ce va fi introdusă începând cu anul de cerere 2023 și al cărui cuantum este estimat la circa 60 de euro pe an. Un model de exploatație care implementează no-till și care deja poate analize beneficiile acestei tehnologii este și Grup Șerban, care a renunțat complet la plug în urmă cu doi ani.
Asociația Forța Fermierilor a transmis Ministerului Agriculturii pe 8 februarie o adresă în care a propus să se acorde fermierilor care fac no-till sau minimum-till posibilitatea să acceseze eco-schema Teren arabil. Solicitarea Asociației Forța Fermierilor a fost agreată, astfel că propunerea se regăsește în draftul Planului Național Strategic publicat în dezbatere publică pe 16 februarie, urmând ca forma finală să fie trimisă Comisiei Europene pe 27 februarie.
În prezent Grup Șerban din Onești, județul Bacău, folosește tehnologia no-till la rapiță, sorg, floarea-soarelui și păioase, cu focus pe orz, conglomeratul de agricultură fiind unul din pionierii implementării acestei tehnologii la nivelul Moldovei. Din cele 13.000 ha lucrate la nivel de grup, 5.500 ha sunt cultivate în sistem no-till. Analiza beneficiilor economice și de sustenabilitate generate de tehnologia no-till s-a derulat în perioada 2018-2019, iar primi pași cu privire la ceea ce înseamnă trecerea la tehnologia no-till au fost făcuți în 2020-2021.
Prin aplicarea acestei tehnologii, după perioada de conversie de 5 ani, Grup Șerban va avea o EBITDA per hectar cu 52% mai mare in anul 5, media pentru cei 5 ani fiind 24%. Rezultatele excepționale sunt generate de reducerea cu 48% a cheltuielilor cu fertilizanții în anul 5, media pentru cei 5 ani de proiect fiind de 16%. În ce privește economia de semințe, grupul prognozează reducerea cheltuielilor cu 9% ca medie pe 5 ani. În tot acest interval se estimează o creștere medie cu 26% a cheltuielilor cu piesele de schimb, având în vedere migrarea dinspre tehnologia veche spre cea axată pe tipul de lucrări no-till. Venitul din producția realizată este așteptat a fi unul constant, având în vedere practica no-till cu producții liniare, versus modelul ce implica pregătirea solului prin arătură, când, în 1 din 5 ani Grup Șerban avea parte de o corecție de 35% cu minus, generată de sezonul agricol slab.
Podișul Moldovei se confruntă cu o penurie de apă tot mai accentuată în zonele neirigabile
La baza deciziei lui Nicu Șerban, fondatorul grupului, a stat un mix de factori, principalii fiind controlul costurilor și aspectul de sustenabilitate, în contextul resimțirii efectului tot mai accentuat al schimbărilor climatice.
”Vedem o presiune foarte mare în ceea ce privește creșterea costurilor din toate direcțiile, fie că vorbim de inputuri, investiții în echipamente, costuri ale lucrărilor, iar explozia prețurilor din ultimul an a schimbat și mai mult datele problemei. Însă la momentul respectiv nu acesta a fost țelul principal, ci a însemnat cum reușim să obținem randamente superioare folosindu-ne de această tehnologie și să păstrăm apa, care și așa este foarte puțină. În ultimii ani am avut parte de o penurie accentuată de apă și o secetă care se rostogolea de la an la an. Ne-a alarmat acest deficit hidric în creștere din zona podișului Moldovei, îndeosebi la nivelul județul Vaslui, unde aveam un volum de precipitații anual în scădere cu 5-10% de la an comparativ cu mediile multianuale și totodată nu aveam nici o posibilitate să irigăm. Dacă ne uităm pe harta umidității în zonă pe primii 2 metri de sol, podișul Moldovei arată similar cu o zonă de deșert. Atunci lucrurile au trebuit regândite, ca să reușim să maximizăm randamentele la hectar, prin introducere de noi tehnologii. Acesta a fost principalul element în analizele din 2018-2019 privitoare la impactul tehnologiei no-till asupra afacerii. 2020, un an cu secetă, a fost primul an în care am aplicat no-till și acel prim sezon ne-a oferit certitudinea, când am văzut randamentele pe care le-am obținut, că e un pariu câștigat”, explică Ovidiu Bucătaru, CFO-ul Grup Șerban din Onești.
Tractoare de 700 CP și o super-semănătoare luată cu 30% mai ieftin, pe bucăți
Introducerea tehnologiei no-till în 2020 e doar un prim pas în cadrul unui plan de conversie pe 5 ani, cu bugetare cincinală.
”Anul 2022 este al treilea an în care avem această tehnologie, iar bugetele de investiții sunt semnificative. Și dau un exemplu. Tractoarele de puteri mărite, care au 700 CP, pentru că avem zone în care se pretează astfel de puteri, costă 700.000 de euro bucata, iar un second-hand e 500.000 de euro. Când spun second-hand, mă refer la un tractor care are până în 500 de ore de funcționare, care a fost folosit ca tractor de demo. Privitor la mărci, că vorbim de Fendt, că vorbim de John Deere, ne-am uitat la ambele modele și le-am testat pe ambele în activitatea noastră, deși ne-am dus cu precădere spre Fendt în ultima perioadă, având suport mai bun atât din punct de vedere service, cât și din punct de vedere tehnologic din partea Agritehnica, care e un partener al Grupului Șerban. În ceea ce privește semănătoarea, povesteam și acum 2 ani de zile că a fost un proiect interesant, existau semănători no-till pe piață, doar că dealerii nu păreau prea interesați să le promoveze. Răspunsurile lor erau de genul: «da și noi am putea aduce, dar suntem în teste, pe viitor urmează să avem și no-till în ofertă». Atunci am decis să căutăm la nivel internațional. Ne-am adus o semănătoare Cross Slot, din Noua Zeelandă. Practic nu am adus semănătoarea, ci am adus componente din țări de pe tot globul: secțiile de însămânțare și sistemul hidraulic cu autocontrol de la Cross Slot din noua Zeelandă, buncărul din Ucraina, componentele electrice și tot ceea ce înseamnă partea de calculator din Canada și USA. Totodată am avut în vedere și constituirea unui stoc de piese de schimb, toate patinele de exemplu, pentru că vorbim de un echipament mecanic spectaculos, mai agresiv decât în tehnologia convențională clasică și atunci ne-am uitat cât ne costă fiecare dintre elemente. Practic a fost un discount de 33-34%, aducând-o pe bucăți. Până la urmă know-how-ul este al celor din Noua Zeelandă și ne-au oferit asistență pe toată perioada de procurare de piese și montaj al semănătorii, pentru a beneficia de garanție. Cei de la Cross Lot ne-au propus în primă fază niște echipamente second-hand pe care le aveau în Europa, însă pe urmă am găsit cu ei această soluție, ei oferindu-ne suport în partea de asamblare în România și totodată au găsit și un partener care a fost dispus să intre alături de noi în acest proiect riscant. Am reușit asamblarea componentelor comandate de pe 3 continente în județul Bacău, având suportul celor de la Agritehnica. Am făcut in-house, aș putea spune, această lucrare. Componentele semănătorii au început să ajungă în luna octombrie și până în luna iulie-august au fost asamblate, și testate în teren în ultima decală din august am avut primele teste în teren făcute cu respectiva semănătoare. Cam 8 luni a durat să conectăm toate piesele. Am avut, cutii, cutiuțe, comisionari vamali, a fost un experiment din care am învățat mult și uite că deși proiectul ne-a dat un pic de bătăi de cap, cei de la Agritehnica au reușit să o pună în funcțiune în timp util așa cum stabilisem pentru campania de toamnă din 2020. Inaugurarea semănătorii Cross Lot am făcut-o cu culturile de toamnă din agricol 2020-2021”, destăinuie Ovidiu Bucătaru peripețiile de care el și colegii săi au avut parte în procesul de retehnologizare.
Pe lângă super-semănătoarea Cross Lot de 9 m cu 39 de secții sub presiune, care operează independent una de cealaltă, Grup Șerban mai operează și o semănătoare no-till de la Turbosem, cu 45 de secții și totodată are în derulare și un contract de prestări servicii, cu un partener care deține o semănătoare no-till.
Cu toate economiile și discount-urile obținute, investiția inițială în utilaje și echipamente no-till a Grup Șerban a fost cu aproximativ 30% mai mare, comparativ cu gama de echipamente clasice, dar pe de altă parte migrarea spre noua tehnologie înseamnă mai puține lucrări mecanice, o uzură mai mică a echipamentelor și mai puțin consum de motorină și fertilizanți. Inclusiv pe partea de tratamente, va avea loc o reducere a consumului de pesticide, începând cu anul 4 de tehnologie.
Înjumătățirea consumului de îngrășăminte, prietenoasă cu Planeta
Momentul când s-a luat decizia înlocuirii tehnologiei clasice cu no-till era unul cu inflație estimată de BNR la 3,5% +/- 1%, costul fertilizanților era de aproape 3 ori mai mic decât în prezent, dar și prețul pe bursă al cerealelor și oleaginoaselor era la jumătate. Noua realitate, cu 8,6% inflație în 2021 și o estimare de 9,6% până acum pentru 2022.
Acești factori perturbatori au dus la apariția unor decuplări între planificare și execuție, însă Nicu Șerban a luat decizia de a nu se abate la planul de implementare a no-till. Deja efectele pozitive se fac simțite. ”Un avantaj cheie al implementării no-till e că folosim mai puțin fertilizanți. Noi mizăm că după 5 ani de zile vom aplica cu 50% mai puțini fertilizanți de sinteză. Avem și avantajul că am reușit să integrăm în procesul tehnologic compost de la fermele de păsări, fie că erau din fermele proprii, fie că era vorba de dejecțiile pe care le-am luat de alți parteneri. Noi, în 2020 am procesat peste 100.000 t de dejecții de păsări, pentru a genera îngrășământ organic, pe care l-am aplicat. E un proces pe care-l reluăm pe întreaga suprafață de 13.0000 ha la fiecare 5 ani, printr-o aplicare de circa 10 t/ha. Au fost perioade în 2019-2020-2021, când efectiv erau halde de astfel de dejecții, fără o valorificare economică. Era interes zero pentru economia circulară. Toți fermierii preferau îngrășămintele minerale, care se găseau și aplicau mai ușor. Astăzi lucrurile s-au schimbat și interesul pentru dejecțiile de păsări au crescut brusc. La noi reducerea componentei de fertilizanți sintetici și înlocuirea unei bune părți din aceștia cu ce aducem din zona de organic nu e o chestiune de context economic, ci face parte din filosofia de sustenabilitate a Grup Șerban. Natura trebuie să-și facă rolul, până la urmă”, declară Ovidiu Bucătaru.
Toate terenurile din județul Vaslui aflate în portofoliul Grup Șerban, adică în jur de 7.000 ha, se pretează pentru lucrări minime ale solului. Ovidiu Bucătaru nu știe încă care va fi suprafața maximă pe care conglomeratul de agricultură va ajunge să implementeze tehnologia no-till, ținând cont că există și eco-scheme, precum și sprijinul cuplat pentru anumite specii, care ocupă anumite ponderi din structura de culturi.
Marele câștig pe care pasul îndrăzneț realizat de Nicu Șerban și echipa sa prin introducerea no-till, este eliminarea incertitudinii.
”Predictibilitatea este cuvântul de bază. Asta încercăm cu toții într-un mediu complex, în care avem foarte mulți factori care ne influențează. Ce contează e că există o stabilitatea a randamentelor pe termen mediu și lung. Acesta este marele beneficiu. Sistemul no-till oferă un randament superior și chiar și atunci când e secetă și atunci când avem în zona precipitații suficiente, vom avea o zonă de platou. În tehnologia clasică poți să ai vârfuri în care să faci peste 10 t/ha de porumb la hectar, într-o succesiune cu perioade în care scoți 3 t/ha și e altceva să obții 8 t/ha pe platou în fiecare an prin no-till, indiferent de ce se întâmplă ca factori externi”.
