Daniel Radu, Asociația Forța Fermierilor: ”Nu le impunem membrilor noștri plata unei cotizații. Cred că modelul de organizare de tip «cotizație obligatorie» este depășit”
Daniel Befu -
Daniel Radu, prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, atrage atenția asupra stării delicate a agriculturii românești în anul de cumpănă 2022, dar și despre impactul pe care organizația în conducerea căreia se află, îl are în soluționarea problemelor cu care se confruntă producătorii.
Daniel Radu (50 ani) e mai întâi de toate fermier. Unul pentru care agricultura înseamnă ”pasiune, stres, adrenalină, dar și satisfacție”. El deține societatea Agricola Frații Radu SRL, prin intermediul căreia administrează alături de fratele său Vasilică (44 ani) o exploatație de 1.300 ha în comuna Gruiu, județul Ilfov. Totodată, acesta este și prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, structură în cadrul căreia militează activ pentru rezolvarea problemelor breslei.
Agricultura românească și cea europeană se află într-un moment complicat și dramatic
Pentru Daniel Radu, evoluțiile și incertitudinea generate de contextul internațional actual, de neimaginat în urmă cu un an, reprezintă unul dintre cele mai dificile teste la care au fost supuși fermierii români postdecembriști.
”În primul rând suntem prizonierii situației internaționale. Înainte de a începe criza generată de războiul din Ucraina, era și este și la ora actuală criza gazului și energiei care a contribuit foarte mult la creșterea prețului îngrășămintelor. Acestea sunt problemele cele mai presante și mai grave pentru agricultura românească și europeană în general. Pe de altă parte avem o evoluție pozitivă a prețurilor la cereale, ca urmare a scumpirii exagerate a îngrășămintelor, energiei și a combustibilului. Deci pe undeva există o compensare între încasările fermierilor pe grâne și costurile îngrășămintelor, însă pentru fermierii care nu au spații de depozitare, faptul că prețurile cerealelor au crescut atât de mult nu îi ajută deloc. Ei sunt extrem de expuși în acest an. O altă problemă a agriculturii românești, cel puțin aici, în zona Ilfovului, unde mă găsesc eu și în general în sudul țării, e lipsa precipitațiilor. Rezerva de apă din sol nu este la nivelul la care ar fi trebuit să fie acum, la începutul primăverii, însă sperăm să avem ceva ploi în perioada care urmează, ca să ne putem liniști mental că vom avea o primăvară în care vom putea să însămânțăm și plantele să răsară. Agricultura are multe alte probleme, dar cele mai complicate sunt cele legate de evoluția internațională a prețurilor și criza războiului, care dau o stare de nesigurantă în piață, fiindcă nimeni nu știe ce se va întâmpla legat de cum vor evolua prețurile în general”, enumeră prim-vicepreședintele Asociației Forța Fermierilor cele mai sensibile puncte din agenda fermierilor, indiferent de afilierea lor.
Daniel Radu crede că există cumva și o mică consolare, considerând că Ministerului Agriculturii este mai bine strunit la acest moment.
”Ca parte pozitivă pentru agricultura românească, aș menționa în primul rând faptul că avem la conducerea MADR un om care e cu adevărat un ministru al Agriculturii, aplecat cu seriozitate asupra problemelor agricultorilor, care ascultă probleme agricultorilor din oricare domeniu ar fi aceștia și care muncește pentru agricultura românească căutând soluții și implicându-se pe deplin. Asta din ceea ce văd eu, mai ales că am participat și la câteva întâlniri cu dânsul. Lucrul ăsta îți dă un oarecare confort ție ca fermier, să știi că ai la conducerea Ministerului Agriculturii pe cineva care te ascultă și face eforturi să găsească soluții cât mai bune și cât mai corecte pentru toate ramurile din agricultura românească. Cred că unul din atuurile sale e că a fost șeful AFIR. Fiind un profesionist care a performat acolo, are o imagine mult mai clară privitoare la ce înseamnă puterea fondurilor europene de a oferi soluții și a schimba în bine activitatea în agricultură. Acesta e un mare atu pe care îl are ca ministru al Agriculturii, inclusiv în privința îmbunătățirii pe mai departe a activității AFIR, pentru a fi și mai aproape de nevoile fermierilor”, declară fermierul.
Mediul asociativ din agricultură e viu și activ, însă campioana în branșă e Asociația Forța Fermierilor
Făcând o scanare a structurilor de profil care apără interesele fermierilor români, Daniel Radu consideră că țara noastră se înscrie pe un trend bun. Totodată, acesta subliniază și câteva trăsături care fac diferența între asociațiile active în piață.
”Am văzut că ministrul și ministerul au întâlniri cu absolut toate asociațiile de profil, atât din cultura mare, zootehnie șamd. Asta înseamnă că vocea comună a fermierilor e auzită. Per total, mediul asociativ eu cred că este unul activ, asociațiile de profil sunt vii, sunt atente la probleme și caută împreună cu conducerea ministerului soluții pentru a rezolva doleanțele fermierilor. Însă trebuie să menționez că din toată paleta de structuri asociative existente, eu sunt foarte bucuros și încântat că fac parte din Asociația Forța Fermierilor, pe care o consider campioană în materie de dinamism, implicare și rezultate. Suntem prezenți pe posturi de televiziune, în activitatea cu ministerul, în evenimentele publice cu fermieri pe care le organizăm și în soluțiile pe care le generăm, pentru rezolvarea problemelor producătorilor agricoli. Sunt două mari puncte unde ne-am făcut remarcați. Nu includ aici demonstrațiile de protest, pe care le poate face orice asociație, deși noi și pe acestea le-am organizat de o manieră mai bună decât toți la un loc. Amintiți-vă aici doar episodul protestului cu tractoare din jurul Palatului Parlamentului, unic în peisajul românesc. Dar să revenim. Una dintre cele două mari direcții în care ne-am afirmat a fost organizarea unor congrese cu adevărat relevante. Mă refer aici la Congresul Fondurilor Europene. N-a făcut nici o asociație un congres pe această temă cheie. La fel a fost și Congresul Fermierilor din România, deschis tuturor structurilor asociative, în mod nediscriminatoriu. Pentru mine, personal, a fost o mare încântare să văd la Congresul Fondurilor Europene șefii deconcentratelor, reprezentanți din legislativ și executiv, plus societăți de consultanță pe fonduri europene. Lucrurile astea lipseau, de a pune oamenii în legătură unii cu alții și de a se crea contacte. Mie, personal, îmi lipseau lucrurile astea. Eu, prin participarea la primul Congres al Fondurilor Europene am avut ocazia să intru în contact cu specialiști și să văd unde mă situez eu ca și societate agricolă și ce pot să fac în privința fondurilor UE. După ce a fost înlocuită ”calamitatea” Oros cu profesionistul Chesnoiu lucrurile s-au schimbat în ceea ce privește interdicțiile arbitrare pe care le avea Asociația Forța Fermierilor și a început să fie auzită și vocea noastră. A fost invitată la discuții, la consultări. Sunt atent monitorizați din toate părțile și toată lumea s-a convins că Asociația Forța Fermierilor privește cu ochi critic orice decizie și nu se sfiește să ia atitudine în favoarea fermierilor. Atunci când ministrul Chesnoiu greșește, nu avem nici o rezervă în a-l atenționa, pentru că Asociația Forța Fermierilor trebuie să slujească intereselor agricultorilor și nu altor interese”, afirmă Daniel Radu.
Cotizația obligatorie, un concept desuet
Un aspect pe care prim-vicepreședintele Asociației Forța Fermierilor ține să îl puncteze în mod special e cel legat de maniera în care structurile care reprezintă interesele producătorilor agricoli își asigură finanțarea.
”Printre lucrurile care ne diferențiază de restul asociațiilor de fermieri e și absența unei cotizații obligatorii. Eu ca fermier și antreprenor nu înțeleg ideea de cotizație, cu atât mai puțin cea de cotizație obligatorie și am ales să fac parte din Asociația Forța Fermierilor și pentru că am apreciat și apreciez modelul «cotizației zero» propus de Vlad Macovei. Evident că fermierii dacă sunt mulțumiți de activitatea Asociației, vor sprijini după posibilități, voluntar, necondiționat, acoperirea cheltuielilor. E normal să fie așa, chiar așa am făcut și eu cu mare plăcere vis a vis de Asociația din care fac și eu parte, Forța Fermierilor. Însă chestia asta cu taxăm înainte și apoi mai vedem, e depășită. E din altă epocă. Eu, ca fermier nu pot să accept și nu voi accepta niciodată să plătesc pentru lipsa de rezultate. E greu, poate, pentru o asociație să funcționeze fără să aibă bani, dar mă gândesc că atunci când se înființează o asociație, ea trebuie să pornească în primul rând de la dezideratul obținerii de rezultate și de abia după ce rezolvi problemele fermierilor, tu, fermier, să alegi să sprijini, doar dacă vrei, în mod voluntar, cotizând sau sponsorizând asociația, ca să poată să funcționeze. Mi-a plăcut curajul lui Vlad Macovei de a porni la drum cu o asociație cu «cotizație zero». De altfel, Vlad a avut dreptate în tot ce a zis privitor nu doar la acest aspect, ci și la strategia de luptă, ca structură asociativă, pentru ca la problemele fermierilor chiar să se găsească soluții. Eu cred că fermierii ar trebui, indiferent de asociația din care fac parte, să ceară asociației: «întâi obțineți rezultate și apoi cereți bani». Cred că modelul de organizare de tip cotizație obligatorie este depășit, pentru că e exact ca la sindicat. Plătești o sumă cu o anumită frecvență și sindicatul este aproape inexistent. Noi avem în primul rând rezultate. Consider că Asociația Forța Fermierilor e cea mai dinamică asociație de fermieri”, subliniază Daniel Radu.
Expunerea mediatică face ca societatea românească să conștientizeze importanța agriculturii
Daniel Radu consideră că agricultura trebuie să fie prezentă în media pentru că este un domeniu strategic care ține de securitatea națională.
”Vedem bine ce înseamnă ca omenirea să treacă prin criza pandemică, să treci printr-o altă criză și mai dramatică, cea a războiului, iar tu, ca țară să constați că nu ai o strategie și fermierii tăi să nu fie băgați în seamă. Atunci când interesele și problemele fermierilor sunt mediatizate intens, așa cum face Asociația Forța Fermierilor, atunci și populația poate avea o radiografie mai bună a stării agriculturii, iar decidenții politici pot deveni mai conștienți de problemele agriculturii. Acest lucru va conducere la luarea unor decizii cu impact pozitiv pentru siguranța alimentară a României. Vă dau un exemplu relativ recent, de astfel de situație, în care o problemă fundamentală nu a fost decât marginal mediatizată. E vorba despre neincluderea irigațiilor în PNRR. Deși era exclusă în mod voit de la consultările de la Minister, Asociația Forța Fermierilor a militat atunci public pentru această temă de o importanță crucială pentru viitorul agriculturii, însă în ciuda eforturilor noastre de mediatizare, nu a fost propagată în spațiul public ca o temă majoră pentru asigurarea siguranței alimentare. Forța Fermierilor a atras atenția că a fost o eroare catastrofală excluderea irigațiilor din PNRR, dar la acel moment vocea sa a fost ignorată”, exemplifică Daniel Radu.
Oficialul Asociației Forța Fermierilor crede că dacă s-ar fi reușit introducerea în dialogul public a temei ”finanțării prin PNRR a irigațiilor, versus extinderea metroului” și s-ar fi cântărit transparent toate argumentele pro și contra, atunci presiunea societății civile ar fi împins Guvernul să facă demersurile necesare pe lângă autoritățile de la Bruxelles, în vederea aprobării acestei direcții de finanțare.
”E clar că eșecul includerii irigațiilor în PNRR e din vina unor oameni lipsiți de viziune, sau care dacă au avut viziune, nu au putut să o pună în practică, pentru că au fost alți centri de putere care au decis să se întâmple lucrurile așa. Fără a avea în vedere că există schimbări climatice serioase și fără a avea o infrastructură de irigații în evoluție pozitivă, nu vom putea să stăm liniștiți, pentru că așteptăm la mila lui Dumnezeu. El își face datoria, dar trebuie ca și noi să ne facem partea noastră. Nu știu cum s-a negociat, dar ce știu e că fără infrastructură de irigații suntem oarecum neacoperiți. Polonezii au putut să includă irigațiile în PNRR. La fel am fi putut și noi, însă la vremea respectivă cred că nici nu se înțelegeau prea bine cât de fundamentale sunt implicațiile includerii în PNRR a investițiilor pentru repunerea în funcțiune și extinderea sistemului de irigații la nivel național. N-au fost prezente în presă aceste argumente, exceptând vocea lui Vlad Macovei, din alte interese, cred eu, ale unor băieți deștepți cu gulere albe, care au urmărit interese personale decât binele general și dezvoltarea sistemului de irigații. Probabil că dacă ar fi fost mediatizată cu seriozitate, problema ar fi fost înțeleasă, dar așa cum se întâmplă în viață de multe ori, înțelegem lucrurile după ce am trecut prin ele și se pare că noi, românii, avem experiență legat de treaba asta. Lipsa unei strategii, a unui proiect comun de țară pentru agricultură, duce la apariția de piedici constante. Mereu și mereu ne aliniem la linia de start, să luăm startul pentru un an, doi, sau depinde cât stă un ministru al agriculturii. Vine altul, iar ne așezăm la linia de start, iar plecăm la drum și nu avem o direcție clară în care să se alinieze toți decidenții politici”, conchide prim-vicepreședintele Asociației Forța Fermierilor, care consideră că principalul punct pentru care ar trebui să lupte atât fermierii, cât și structurile asociative, mediul academic și clasa politică, indiferent de culoare, este crearea acestei strategii pe termen scurt, mediu și lung, care să devină Biblia Agriculturii, de la care nimeni să nu se abată o iotă la stânga sau la dreapta.
