• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Adrian Mitroi, profesor ASE: ”Dacă aș fi fermier, nu m-aș aventura în niciun fel de riscuri!” – INTERVIU

    Daniel Befu -

    Tsunami-ul inflației, în general afectează clasa de mijloc, iar fermierul este clar în clasa de mijloc, spune profesorul Adrian Mitroi care face o analiză a situației actuale economice din sectorul agricol. Profesorul Mitroi este rezervat în a da sfaturi, venind cu o recomandare-cheie pentru fermierul român: să fie prudent, extrem de prudent.

    Agrointeligența – AGROINTEL.RO l-a intervievat pe Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale din cadrul Academiei de Studii Economice București, privitor la impactul pe care invazia Ucrainei de către armata rusă, cumulată cu criza energetică artificială declanșată de Rusia cu concursul OPEC+, îl au asupra agriculturii la nivel mondial, dar și asupra agriculturii românești. Totodată, cadrul universitar vine și cu propuneri de soluții de minimizare a riscurilor, deja extrem de ridicate, la care sunt expuși fermierii pe termen scurt.

    Agrointeligența: Care este cadrul în care activează fermierii români, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina și de criza energetică?

    Adrian Mitroi: La grâne există un impact mai redus al componentei legate de energie, chiar dacă există și acolo un consum de combustibil pentru operațiunile în câmp și pe partea de transport. La legume însă este mai complicat, fiindcă intervin și aspectele ce țin de încălzirea spațiilor protejate, cât și de procesare. Asta înseamnă că în structura de costuri a unui fermier, marja lui netă, comercială, bancabilă, va fi semnificativ diminuată. Fermierul chiar dacă are sprijin de la guvern prin tot felul de scheme de finanțare, cea mai mare grijă pe care o are, pe lângă vreme, este cum își finanțează cele câteva luni critice de activitate. Și atunci el trebuie ajutat fie de către bănci, în contextul în care nu mai avem bănci specializate, fie de către dealerii de inputuri. Însă dealerii, oferind această facilitate financiară, pun presiune pe facilitățile de preț. Evident că îți oferă marje mai mici, pentru că îți dau, pe de o parte, finanțarea producției tale și pe de altă parte siguranța livrării produselor tale. Ei își calculează aceste marje foarte atent. Asta știu să facă foarte bine.

    Dar ce cred că este schimbarea masivă de paradigmă acum, e ce se întâmplă cu cei doi mari producători de grâne, Rusia, respectiv Ucraina, care au exportat 38 milioane t, respectiv 18 milioane t, anul trecut. Anul acesta probabil că Rusia nu va mai exporta cantități la fel de însemnate din cauza sancțiunilor internaționale, iar producția Ucrainei va fi în mod cert debilitată de drama ce se întâmplă. Și să nu uităm că Rusia, chiar dacă nu este cel mai mare producător, fiind surclasată de China și India, este cel mai mare exportator. China și India au cea mai mare parte a producției pentru consumul intern. Rusia are privilegiul de a exporta o parte semnificativă din producție și este cel mai mare exportator mondial de grâne. Băncile rusești nu mai au acces la piețele internaționale ca să intermedieze exporturile, inclusiv pe cele produse agricole. Excepție fac o serie de bănci care nu au fost excluse din SWIFT pentru tranzacțiile legate de alimentarea cu energie, adică gaze, țiței și cărbune a Europei. Dar nu pentru agricultură. Nimeni n-a vorbit de agricultură și Rusia se va fi văzând în următoarea perioadă cu dificultăți în a exporta producția ei semnificativă de grâne. Când tu ai 38 milioane t și Ucraina are vreo 18 milioane t, deci un export de peste 50 milioane t, care probabil se va reduce de 10 ori, va fi o penurie de cantitate substanțială pe piața grânelor.

    Orientul Mijlociu nu este deloc sensibil la inflația energetică care ne deranjează pe noi, ci la cea legată de agricultură. În Orientul Mijlociu unde pita este esențială, turtele și lipiile alea sunt esențiale pentru trei sferturi din populațiile din acea zonă, dar și din Africa și Asia. Ei, oamenii ăia și așa sunt extrem de slăbiți economic după 2 ani de pandemie. Sunt la buză și nu vor suporta sub nici o formă o creștere a prețului grânelor.

    Chiar și China va fi expusă. Dacă China a făcut un calcul și mi-e foarte clar că are un break-even cam de 105 USD al barilului de Texas de la care nici chinezilor nu le mai convine acest război, pentru că le afectează foarte tare creșterea economică. La fel, există niște valori ale tonei de grâu și ale MWh, de la care societățile nu mai pot face față. În studiile mele despre reacția consumatorului am reliefat că la o creștere până la 5% o acumulează. La creșteri peste 5% caută produse mai ieftine, peste 20% începe să renunțe drastic. La 20-25% ignoră produsul ăla cât se poate de mult.

    Deci există o limită de suportabilitate pe care Orientul cu mult o depășește. Și dacă Rusia nu va mai exporta la fel de mult, cineva va trebuie să suplinească, dar va fi foarte greu, pentru că livrarea este foarte complicată acum, iar livrarea costă mai mult și din punctul ăsta de vedere, teama mea cea mai mare este de efectele de runda a doua ale acestor sancțiuni. Sancțiunile nu și-au îndeplinit efectul 1, de paralizare a marelui agresor și să le taie toate sursele de venit. Probabil că o să fie complet paralizat financiar în 6 luni, dar acum, când are această armă îngrozitoare la picior, el încă financiar încă funcționează. Dar în schimb tot ce am făcut noi pe linie de sancțiuni, va afecta în primul rând clasa de mijloc și țările în curs de dezvoltare. Pe agricultură în principal. Inflația pe agricultură pare că are beneficii mai mari pentru fermieri în primă fază, prin scumpirea cotației grânelor. Însă aceste avantaje sunt puternic estompate de costurile foarte mari ale produselor energetice și ale îngrășămintelor, așa că per ansamblu, cu toate sacrificiile necesare, soluția e doar la Guvern, care va trebui ca pe tot lanțul de producție să vină cu măsuri de protecție. Am înțeles că mulți fermieri români exportă acum, având în vedere oportunitățile de pe piață. E și asta o soluție.

    Agrointeligența: Am aflat cu toții recent că Arabia Saudită și partenerii săi din cadrul OPEC +, au bătut palma să nu majoreze producția de țiței, pentru a ține prețurile cât mai sus. Deciziile Arabiei Saudite și UAE-ului nu lovesc în propriile populații și în țările vecine lor, în contextul spuselor dvs. că Orientul Mijlociu, alături de Africa și părți din Asia, sunt expuse unui risc enorm de sărăcie alimentară, urmare a presiunii care e pusă pe costul produselor agricole de bază?

    Adrian Mitroi: O dovadă în acest sens e că de două săptămâni OPEC+ nu a crescut deloc producția de petrol. Țările sărace nu au capacitatea de a absorbi nici măcar o creștere de 5% a prețului, fie că e vorba de energie, fie de produse agricole. Cotațiile grânelor deja au crescut semnificativ și încă nu se vede costul substanțial al transportului. Noi toți asistăm acum, fără să ne dăm seama, la o primăvară dramatică alimentar în anul 2022. Asta pentru că trece de procentul acela de care vă spuneam, pe care societățile îl pot absorbi. Și nu există nici o soluție. La fel cum nu există o soluție rapidă nici pentru înlocuirea sursei de gaz pentru Europa. Bine, vine primăvara și presiunea din această direcție scade un pic. Însă mie de asta îmi e teamă, că deocamdată, până când sancțiunile își vor vedea efectul asupra agresorului, ele își văd imediat efectul asupra celor nevinovați, care suntem noi.

    Agrointeligența: China nu va profita de relația privilegiată cu Rusia și de faptul că rușii nu vor avea alt partener major către care să vândă producțiile agricole?

    Adrian Mitroi: China savurează tot teatrul ăsta și probabil va absorbi o parte din exporturile de grâne care nu vor mai putea pleca în alte părți. Dar să nu uităm că China e oarecum autosuficientă din punctul ăsta de vedere. Doar pe energie nu este autosuficientă. Probabil China va finanța, dacă comunitatea internațională, la cât e de pornită împotriva Rusiei, va agrea acest gen de finanțare de către China a grânelor.

    Agrointeligența: Dar știm că statul chinez și-a pus la punct un sistem propriu oarecum similar SWIFT, chiar dacă în stadiu incipient, prin care să se poată realiza plăți internaționale în yeni.

    Adrian Mitroi: Prin sistemele proprii de plăți și prin combinații se vor putea realiza schimburi comerciale între China și Rusia, dar nu substanțiale. În plus, să nu uităm de presiunea enormă la nivel mondial generată de criza îngrășămintelor. Vorbim de o producție substanțială de îngrășăminte. Rusia era responsabilă de 13-15% din exporturile mondiale de îngrășămintele cu uree, potasă și nitrat de amoniu. Și îngrășămintele vor reprezenta un puseu pe costuri. Pentru majoritatea fermierilor se naște întrebarea legitimă: cu ce-ți mai pui îngrășăminte în primăvară? Și de unde? Exemplul meu favorit știți care este? Închiderea absolut neverosimilă, dar justificată de costurile din energie, a combinatului Azomureș, marele nostru exportator de la Târgu Mureș.

    Agrointeligența: Ce urmează dacă Rusia nu va mai fi exportator de îngrășăminte. Dar, chiar dacă ar fi, însă prețurile vor fi inaccesibile?

    Adrian Mitroi: Eu nu vă răspund la întrebări de acest tip, ci doar vă pun întrebările astea. Vă spun, ca analist economic, că am înghețat de spaimă, pentru că dincolo de discursul teoretic, eu mă uit la consecințele de runda a doua ale sancțiunilor și cele de runda a doua ne sunt adresate de fapt nouă, pentru că Rusia și-a pregătit această invazie. Noi nu suntem pregătiți pentru acest război. Asta este grav și se va vedea în costul economic pe care va trebui să îl suportăm.

    Agrointeligența: Explozia cotațiilor grânelor și a prețului îngrășămintelor, riscul ca piața chineză să nu poată absorbi întregul export de îngrășăminte al Rusiei, explozia prețului gazelor naturale, care nu știm unde se va opri, gaze care sunt un factor cheie de cost în procesul de obținere a îngrășămintelor și limitarea exporturilor de îngrășăminte dinspre Rusia spre restul lumii, cum se va , ca simți, ca impact pentru producători în campania de primăvară, ce se va întâmpla cu costul de producție în vară și la toamnă și ce se va întâmpla cu prețul de vânzare? În plus, cantitatea de grâne exportată de Ucraina va fi mai redusă, deoarece războiul în mod cert va face disfuncțional procesul agricol și e mai greu să înființezi culturi printre bombe și tancuri, în contextul în care fermierii ucraineni vor fi, ca tot restul populației, pauperizați. Cum vedeți dumneavoastră că va evolua anul agricol în vară și toamnă?

    Adrian Mitroi: Nu este specializarea mea și nu pot să vă dau cifre. însă estimez că la toate problemele expuse de dvs. răspunsul este atât de categoric «nu știu», încât dacă le punem pe toate cap la cap, este absolut insurmontabil. În concluzie, este un război pe care nici una din părți nu și-l permite. Nu știu cine-și permite războiul ăsta, dar sigur omenirea nu și-l permite. Și atunci stau și mă întreb de ce nu se oprește o dată. Este o sumedenie de riscuri care se compun. La materia de managementul riscului am învățat și predăm asta, dacă ele nu sunt riscuri compuse negativ: când unul crește și altul scade, ca să fii protejat la investiții, de exemplu, atunci dacă ele se compun când cresc, produsul lor la compunere este nu «1+1=2», ci dă alte cifre mai mari decât «2», care nu mai sunt controlabile. La o astfel de investiție spunem că este «investiție nerecomandabilă». Intrăm în zona în care este complet nerecomandabilă. Nimeni, din câte văd eu, în afară de «oamenii care nu mănâncă», sau care au de beneficiat din această dramă existențială în care intrăm în primăvară, nu-și permite acest război. Nimeni nu merită prețul acestui război. Consecințele economice par insurmontabile. Nu mai avem capacitate de îndatorare. România a epuizat capacitatea de îndatorare în pandemie. Nu mai avem nici capacitate de scădere a dobânzilor, ca să faci banii mai ieftini, pentru că narativul băncilor centrale este cel de creștere a dobânzilor pentru temperarea inflației.

    Agrointeligența: Consumatorul de produse agroalimentare și producătorul de produse alimentare cât de afectați vor fi?

    Adrian Mitroi: Semnificativ, în așa fel încât marea majoritate a consumului lui va merge spre produsele alimentare, ceea ce n-a făcut probabil niciodată și va renunța la cele discreționare, pe care și le poate amâna: mașină, televizor, excursii, chit că românul deocamdată a economisit. În pandemie, la nivelul populației, am economisit în jur de 1 miliard de euro pe lună. Destul de mulți bani. Din ferifice avem resursele, dar va trebui mutat procesul acesta de la bunuri discreționare înspre bunuri de primă și imediată necesitate.

    Agrointeligența: Fermierului român ce sfat i-ați da?

    Adrian Mitroi:… (câteva clipe de pauză în dialog)…. Care e forma în care ați putea scrie în interviu: «profesorul a făcut liniște. N-a zis nimic»? Fiindcă asta e tot ce pot să vă ofer: tăcere.

    Agrointeligența: Nu există nici o scăpare pentru el?

    Adrian Mitroi: Nu neapărat. Tsunami-ul inflației, în general afectează clasa de mijloc. Fermierul este clar în clasa de mijloc. El dintr-un este atât de aproape de pământ și îi aude glasul. Să facă ceea ce a făcut și până acum foarte bine. Dar să fie foarte prudent, extrem de prudent. Ăsta e sfatul meu. Adică nu m-aș aventura la nici un fel de riscuri, care în cazul în care s-ar materializa, ar fi insurmontabile. Mi-aș asuma doar riscuri temporare și imediate. Aș găsi soluții alternative.

    Agrointeligența: V-ați cumpăra combină nouă în anul acesta agricol?

    Adrian Mitroi: Sigur nu.

    Agrointeligența: V-ați face un grajd nou? V-ați face o hală nouă? V-ați pune asfalt în curte?

    Adrian Mitroi: Sigur nu. Dar, dacă aș avea resurse, aș pune cu siguranță un panou termodinamic pe grajduri, să pot face încălzirea de la soare, sau aș face un foraj ca să fiu independent cu apa, aș izola de exemplu, aș izola termic adăposturile de animale. M-aș duce pe eficiență, pe controlul costurilor și nu pe investiție și nici pe riscuri investiționale.

    Agrointeligența: Ce le-ați recomanda fermierilor să facă în contextul cotațiilor tentante la grâne, care îi încurajează să investească pentru obținerea de producții cât mai ridicate, dar ținând cont și de contextul prețurilor imposibile la îngrășăminte? Le recomandați să aplice în dozele consacrate, sau să lucreze pământul la minima rezistență, ca să țină costurile sub control?

    Adrian Mitroi: O Doamne! Dar cine sunt eu să le dau un sfat în direcția asta? Vă dați seama ce oameni inteligenți aveți care citesc Agrointeligența. Cine sunt eu să le spun ce să facă? Eu le spun de riscul investițional și le spun să-și asculte bine instinctul lor de fermieri din tată-n fiu, care este instinctul rafinat al părinților lor, care au avut succes. Altfel n-ar fi fost ei astăzi oameni de succes. Să își pună urechea pe pământ și să asculte acolo… O să treacă și războiul ăsta. Este atât de dramatic încât interesul economic va trebui să prevaleze, cu plus la unii și cu minus la alții. Sechelele care sunt vor rămâne exact pe antreprenori. Vom fi o societate mai puțin antreprenorială și mai puțin curajoasă, din nefericire. Nu poți, în vremurile astea, să nu faci ce știi cel mai bine. Jobul tău este să-ți bați capul la ce te pricepi. Tu concentrează-te operațional unde ai expertiză și avantaj competitiv. Dacă faci pariuri investiționale, financiare, cel mai probabil n-o să ieși pozitiv.

    Există investiții de cost și investiții de venit. Sunt două nuanțe aici. Și atunci sfatul meu este să te uiți peste costuri, cum să-ți administrezi cât mai bine costurile. Ai două tipuri de costuri: care sunt în controlul tău și care nu sunt în controlul tău, evident, fiecare dintre ele dependent de volumul producției tale. La cele care sunt în controlul tău trebuie să faci în așa fel încât să fie mai multe decât cele din afară și să identifici căi de optimizare pentru costul cel mai mare, care va face diferența supraviețuirii tale în business. E vorba de costul energetic și de îngrășăminte. Eu aș fi foarte precaut. Investițiile le-aș pune în standby, aș optimiza tot ce am la momentul ăsta, aș face sacrificii, aș sta departe de bănci, chiar dacă condițiile de creditare par foarte bune. M-aș uita la cum e anul din punct de vedere climatic. A fost un an uscat. Probabil că mai urmează încă unul uscat. M-aș optimiza digital. Aș vrea să fiu conectat cu lumea, nu doar de la televizor. N-aș deschide televizorul. L-aș deschide doar pentru slujba de duminică. Aș fi foarte reticent în a-mi lua informațiile strigate acolo de analistul sau comentatorul lui pește. Mi-aș face singur gândirea, aș procesa informațiile, aș învăța să citesc cotațiile internaționale, să văd trenduri. Aș face și asta printre multe alte lucruri minunate.

    Agrointeligența: Ați recomanda unui fermier ca în contextul actual să aplice îngrășăminte în doză optimă, sau să limiteze uzul lor în acest an?

    Adrian Mitroi: Atât de gravă și de serioasă e situația, încât orice sfat v-aș da, consider că nu ar fi decât unul superficial. Percepția mea este mai pesimistă decât a fermierilor. Eu sunt atât de îngrijorat de statul slab și incapabil, un stat deposedat de capacitatea lui de finanțare. Noi acum ar fi trebuit să folosim îndatorarea publică ca să-i ajutăm pe oamenii ăștia și să-i încurajăm să lucreze cât mai performant. Ce facem cu enormul nostru avantaj competitiv: cernoziomul nostru excepțional și oamenii care își cunosc și iubesc munca. Deci oamenii ăștia trebuiau ajutați și financiar acum, pentru că diferența în business astăzi, o face și aspectul financiar al business-ului. Finanțarea businessului poate ca un business foarte bun să-l facă neprofitabil și acolo statul trebuie să intervină puternic, să aibă instrumente și să vină în sprijinul fermierilor.

    Agrointeligența: Arabia Saudită și țările din golf vor trebui să se ralieze poziției democrațiilor, sau va ține cu dinții de prețul țițeiului?

    Adrian Mitroi: Da, da. Nu are de ales. Este tsunami. Va trebui. Concesii va face.

    Agrointeligența: Din cauza presiunii pe cotațiile produselor agroalimentare?

    Adrian Mitroi: Și pe petrol, pentru că are și ea interfața cealaltă și de active imobiliare și fonduri. Nu are de ales. Aici nu e cum vrei, aici e cum trebuie. Sunt două țări care nu se îndoaie în această criză. Este Coreea de Nord și Kazahstanul. În rest, toate țările nu au de ales, pentru că interesul lor, în principal politic, în secundar economic, este împotriva Rusiei. Clar. Și nu este joc de întors aici.

    Agrointeligența: Inclusiv Arabia Saudită?

    Adrian Mitroi: Dar nu știu dacă este aliat. După logica asta și China este un aliat până la 105 USD/baril. De la 105 USD/baril începi să fii doar cunoștință. Nu mai ești prieten. De la 120 USD/baril ești inamic.

    Agrointeligența: De ce am insistat cu întrebări legate de Arabia Saudită? Nu mă interesează atât ea ca țară, ci în general țările din Golf, care sunt aride, deșertice și nu au ogoare. Dacă ei țin sus cotațiile barilului, costul produselor agricole explodează. Profitând de monopolul pe produse petroliere pe care îl au, nu vor fi afectați proprii lor cetățeni, care nu-și vor mai putea permite să cumpere mâncare?

    Adrian Mitroi: Aceste țări au interesul să-și crească veniturile. Însă vor compensa din veniturile petroliere și vor proteja propriile populații. Va fi un transfer intersectorial, de la sectorul energetic către celălalt. Nu te poți juca. Numai noi, România, ne jucăm cu treaba asta.


    Te-ar mai putea interesa

    Făinarea la castraveți: semne, combatere Incendiu în ferma lui Ion Olteanu din Mihăilești. Peste 30 de hectare au ars chiar în timpul recoltatului ANM a emis primul cod roșu din acest an. Județele unde sunt anunțate fenomene extreme

    Ultimele știri

    Ard culturile! Incendii în câmp în Duminica Rusaliilor Tragedie la fabrica de lactate din Ibănești. Directorul și alți 2 lucrători au murit. A patra victimă, preluată cu elicopterul Prețul grâului a scăzut la Marea Neagră cu aproape 10 euro pe tonă