• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum pot obține micii fermierii prețuri mai bune la vita de carne. Soluția oferită de Asociația Aberdeen Angus România

    Daniel Befu -

    Vita de carne se află pe un trend ascendent în România, iar pentru a valorifica mai mult potențialul activității de creștere a taurinelor, Asociația Aberdeen Angus România a inaugurat un centru de colectare care îi ajută pe fermieri să își sporească veniturile cu 15-20%, în mod inteligent, fără efort suplimentar.

    În cadrul Zilelor Aberdeen Angus în România, organizate în perioada 8-9 aprilie, de Asociația Aberdeen Angus România, s-a desfășurat prima licitație de viței pentru îngrășat, în cadrul fermei de colectare, inaugurată în comuna Fântânele, județul Mureș. Evenimentul e un bun prilej de analiză, de către oficiali și fermieri deopotrivă, a potențialului bovinelor de carne în România și a metodelor de optimizare a activității.

    Vita de carne ar putea deveni un al doilea brand de țară, după cereale

    Prezent la evenimentul din județul Mureș, Adrian Pintea, directorul general al APIA, ne-a mărturisit că nișa bovinelor de carne cunoaște o dezvoltare robustă, populațiile cunoscând un avânt puternic în ultimii ani.

    ”De când sunt eu director general al APIA, urmărind chestiunea evoluției efectivelor de bovine de carne la nivel național, dacă luăm ca reper anul 2015-2016, când, cred că a fost cea mai mare formă de sprijin care a fost acordat, de peste 1000 euro/cap. Atunci a fost și un avânt de creștere a raselor de vacă de carne. De atunci încoace, toate rasele cunosc un trend ascendent, La vaca de carne, exemplarele pentru îngrășare, indiferent că unele sunt rase pure, altele metise, atunci când sunt foarte bine întreținute, pot obține un preț corect”, punctează acesta.

    Sorin Moise, secretar de stat Ministerul Agriculturii

    Pentru Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, creșterea vitelor de carne are în România un potențial de dezvoltare neexplorat. ”Legătura mea cu zootehnia vine din copilărie. Tatăl meu este inginer zootehnist. Am crescut învățând despre animale, deoarece casă am avut fermă zootehnică. Pasiunea pentru zootehnie este ca religia: ori crezi în ea, ori te lași. Văd cum creșterea vitelor de carne a crescut spectaculos în ultimii 5 ani de zile și sper că și în următoarea perioadă să continue acest trend ascendent și să fie un brand de țară pentru România și să fim recunoscuți pentru carnea de vită mare, de taur, la fel cum suntem recunoscuți pentru producțiile spectaculoase pe care le avem la cereale și la floarea-soarelui, mai ales că zona de pășuni și zonarea climatică sunt favorabile creșterii vitei de carne”, crede demnitarul.

    Ioan Gociman, director executiv Asociația Aberdeen Angus România

    Cum pot obține fermierii mici prețuri mai bune la vaca de carne

    Inginerul zootehnist Ionuț Gociman, directorul executiv al Asociației Aberdeen Angus România, explică pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO care este rolul fermei de colectare pentru bovinele destinate îngrășării.

    ”Această fermă e la fel, un proiect inedit, o inovație pentru România. Prin inaugurarea ei, deschidem un nou capitol, departamentul comercial, care se va ocupa de vânzări. Ferma de colectare are rolul de colectare de tineret din rasa Aberdeen Angus de la membrii din cadrul asociației. Aceste bovine vor fi destinate îngrășării. De asemenea, vom colecta de la membri și bovine deja îngrășate, finisate, care urmează a fi destinate abatorizării. Practic, prin această activitate încercăm să eliminăm intermediarii, mai pe românește samsarii, și astfel să ajutăm fermierii să primească un preț corect pe bovinele pe care le cresc”, declară Ionuț Gociman.

    Marcel Olteanu, președinte Asociația Aberdeen Angus România

    Marcel Olteanu, fermier și președinte al Asociației Aberdeen Angus România, structură asociativă care a investit din fonduri proprii 700.000 euro în două ferme, una de testare și reproducție și cealaltă de colectare a bovinelor destinate îngrășării, explică impactul pe care măsuri inteligente, de acest tip, îl au pentru sporirea profiturilor fermierilor.

    ”Implementarea fermelor de colectare, unde să se întâlnească cererea cu oferta în cadrul licitațiilor, este un salt revoluționar în comercializarea cărnii de tăurași de Angus în România și în Europa. Pentru că de fapt care era marea problemă? Nu fermele mari din sud, unde fermierii pot să încarce în camion 30-40 de viței odată. În Transilvania însă, marea majoritate a animalelor provin din ferme mai mici, care au 30-40-50 de capete, sunt fermierii noștri mici, de la care era mereu această presiune: «Domne, noi nu prea putem să vindem la un preț corect, pentru că suntem tot timpul presați de samsari». El, săracul, dacă e în vârful muntelui și are doar 2-3 viței, venea samsarul și îi spunea: «Îți dau 9-10 lei/kg». Și atunci am vorbit cu Tomy (n.r. fermierul mureșean Peter Tamas Nagy): «Hai, măi, să facem o treabă utilă!». Nici nu știam că o să iasă o fermă de colectare așa frumoasă și uite, își aduc aici animalele, capătă încredere, primesc niște prețuri pe care nici nu visau să le primească în curte. Dacă anul trecut vorbeam de 10-11 lei/kg, astăzi vorbim de 13-14 lei/kg, adică un 25-30%. Această creștere de preț are două componente. Prima e acea creștere naturală a prețului, datorată întregului context de piață. A doua sursă de creștere a prețului de vânzare e reprezentată de valorificarea inteligentă a animalelor, prin licitație, în cadrul fermei de colectare. Estimez că acest mod de tranzacționare a vițeilor, aduce crescătorilor un plus de 15-17%, comparativ cu prețul obținut pentru animalele vândute la poarta fermei. E un procent deloc neglijabil. Știm că există domenii de activitate în care 15% reprezintă întreaga rată de profit a unei afaceri”, subliniază Marcel Olteanu.

    Succesul acestei investiții, îl motivează să promoveze și în alte regiuni ale țării, modelul fermelor de colectare și al tranzacționării la licitație al vitelor de carne pentru îngrășat. ”Noi, inițial, ne-am gândit că vom organiza licitațiile trimestrial, dar văzând cât de mare e interesul pentru această formă de tranzacționare a animalelor, eu cred că lunar se vor organiza și chiar mai des, bilunar sau chiar săptămânal. La câte zeci de mii de capete sunt, o să fie presiune mare. Însă capacitatea fizică nu ne permite. Tehnic putem tranzacționa 200-250 de capete pe serie, iar o serie înseamnă cam o săptămână: am pregătit locul de luni, marți am început să aducem vitele, sâmbătă am făcut licitația. Dacă s-ar organiza licitații săptămânal, ferma de colectare are capacitatea să tranzacționeze 10.000 capete pe an. Însă nu cred că vom face 10.000, dar oricum ne străduim să fie cât mai multe. După același model, în această vară începe construcția unei ferme de colectare și în Moldova, pentru că și acolo avem, ca și în Ardeal, ferme multe și mici”, completează fermierul, care crede în tranzacționarea concurențială, la vedere, a efectivelor de bovine, model aplicat cu succes în toate statele cu tradiție în creșterea vitelor de carne.

    Deși ferma de colectare din comuna Fântânele, județul Mureș, este un proiect al Asociației Aberdeen Angus România, fermierul vrea să încurajeze toți crescătorii de bovine de carne din România, să identifice și implementeze soluții inovative care să le ușureze activitatea și să le sporească profiturile. De altfel, acesta admite că rasa pe care o crește în ferma proprie și ale cărei interese le reprezintă, are anumite avantaje competitive care o fac populară, însă nu își ascunde respectul pentru munca depusă de orice crescător de bovine de carne. ”Noi, crescătorii de Angus, nu avem ceva în plus față de fermierii care au optat pentru alte rase de bovine, ci doar suntem mai norocoși fiindcă creștem Angus”, declară președintele Asociației Aberdeen Angus România.

    Peter Tamas Nagy, crescător de Angus și membru al Consiliului Director Asociația Aberdeen Angus România

    Crescătorul Peter Tamas Nagy, care deține o fermă de bovine de carne în comuna Măgherani, județul Mureș și totodată și o unitate de procesare a cărnii de vită, e la rândul său unul din creierele din spatele proiectului fermei de colectare din comuna Fântânele, a cărei piatră de temelie a fost pusă la începutul pandemiei, din cauza căreia, de altfel, finalizarea proiectului suferind amânări, motiv pentru care inaugurarea având loc de-abia în 9 aprilie 2022.

    ”Acum 3 ani, am încercat la rugămintea fermierilor membri, să facem pași către comercializare. Una din problemele mari e partea de piață și astfel am promis că vom înființa primul centru de colectare, unde micii fermieri să aibă posibilitatea să-și aducă acele animale pe care vor să le valorifice, la un preț corect. Ei merită pentru munca lor o remunerare justă. Asociația oferă, prin acest centru, oportunitatea unui preț corect, mai mare cu cel puțin 15-20% decât cel primit în alte părți. Potențialii cumpărători pot să fie ori exportatori, pe care nu prea ni-l dorim, ori îngrășători, care doresc să îngrașe și să abatorizeze în România. Astfel vom aduce plusvaloare pe tot lanțul. Am fost căpoși și nici un obstacol nu ne-a putut opri să implementăm acest proiect, pentru că el e salvarea micului fermier, ajutându-l să valorifice în grup, la un preț corect, transparent, dat fiind că licitația e cel mai transparent mod de comercializare. Și cumpărătorului îi e mai ușor, dat fiind că se cumpără de la o singură entitate, se facturează o singură factură și animalele cu un singur certificat se încarcă și pleacă”, explică Peter Tamas Nagy cum funcționează comercializarea organizată a animalelor fermierilor din Asociație.

    Daniel Buda, europarlamentar și vicepreședinte al Comisie de Agricultură din PE

    Daniel Buda și-ar dori ca fermele de colectare să nu fie excepția, ci regula

    Europarlamentarul Daniel Buda, aflat la al doilea mandat de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, apreciază impactul pozitiv al fermei de colectare a Asociației Aberdeen Angus România. ”Ceea ce văd la Fântânele am văzut în Spania în urmă cu 6 ani, ca exemplu de bune practici. Fără o astfel de structură asociativă nu poți să reușești astăzi în agricultură, fiindcă ea îți dă plusvaloare la eforturile pe care tu le faci în fermă. O astfel de fermă de colectare e de natură să pună împreună animalele de la diverși fermieri, care singuri n-ar fi avut puterea să dea aceea plusvaloare animalelor pe care le au ca atunci când le vând organizat. În plus, aderarea la structuri asociative, asigură o genetică de calitate, care să genereze performanțele necesare asigurării rentabilității fermelor”, crede europarlamentarul.

    Însă percepția lui Daniel Buda nu e doar din perspectivă oficială, ci și personală. ”Părinții mei au undeva la 120 de vaci efectiv matcă. Nu e o fermă mare, dar e relevantă pentru sector și de aceea pot să îmi dau seama ce impact are pentru ferma părinților mei, existența fermei de colectare a Asociației Aberdeen Angus, ai cărei membri sunt. Ferma de colectare e pentru ei o centură de siguranță, care le dă posibilitatea să-și vândă organizat animalele din fermă, fără să mai stea la mâna samsarilor. Ceea ce vă spun acum e feedbackul părinților mei. Acest concept, de asigurarea a unei infrastructuri și a unor servicii în cadrul fermei de colectare a Asociației Aberdeen Angus, ar trebui replicat în toate ramurile zootehniei, pornind de la vacă, indiferent că e vorba de Bălțată Românească sau Holstein, sau că e vorba de ovine, dacă vrem să performăm. Prin această infrastructură, făcută din banii fermierilor, pentru fermieri, ei au garanția că își pot valorifica produsele la adevărata lor valoare”, completează europarlamentarul.

    Ca peste tot în zootehnie și crescătorii de bovine de carne se confruntă, chiar dacă într-o măsură mai mică decât fermele de porci, păsări ouătoare și vaci de lapte, cu dificultăți de ordin economic. ”În momentul ăsta trecem printr-o perioadă dificilă. Pandemia prin care am trecut și încă mai trecem, războiul, prețurile la furaje, la motorină și la celelalte inputuri au crescut. Prețurile de vânzare a animalelor în viu și carcasă nu au crescut atât de mult. Carcasa e în prezent undeva la 25 lei/kg. Chiar dacă pe termen lung e un business avantajos, în momentul ăsta sunt dificultăți. Prin tot ce întreprindem, ne dorim să nu se mai exporte animale în viu și să rămână plus-valoarea în România, aici să fie crescute, îngrășate, finisate și abatorizate”, e dorința directorului executiv Ionuț Gociman.


    Te-ar mai putea interesa

    Plăți subvenții APIA. Fermierii care nu-și pot încasa banii până la finalul acestui an Crescătorii de animale care au subvențiile blocate la plată Preț purcei Danemarca. Cât costă acum un purcel pentru îngrășat

    Ultimele știri

    Cezara Vișan, director executiv CICH Năvodari: ”Ne-am pregătit pentru campania de primăvară. Avem stocuri de îngrășăminte și livrăm fermierilor” Investiția de un milion de euro a fermierului Puiu Ilisei, pe cale să se piardă din cauza unei legi tergiversate Carmen Avram, europarlamentar: ”Noi lucrăm aici, și lucrăm numai în interesul țării. Din păcate văd că în țară sunt personaje care vor să pună frână sectorului agricol din România”