Raul Matei, tânărul legumicultor care și-a calibrat afacerea pentru a livra în supermarketuri
Daniel Befu -
Tânărul legumicultor Raul Matei, care administrează 10.000 mp de solar și 35.000 mp de culturi de legume în câmp, fiind cel mai mare cultivator legumicol din localitatea Avram Iancu, județul Bihor, demonstrează cum prin seriozitate, a reușit să construiască și consolideze o filieră de desfacere sigură, care-i sporește veniturile cu 20% față de abordarea alternativă, mai arhaică, de vânzare în angrouri, către intermediari.
Legumicultura, moștenită de la bunici
Raul Matei e inginer horticol. Această profesie i-a fost hărăzită, fără să conștientizeze, de la naștere.
”Bunicii mei au fost primii care s-au ocupat cu horticultura. E o zonă cu tradiție în legumicultură, însă la noi mulți fac legumicultura în grădină. E gândită doar să le aducă în venit în plus. În schimb bunicii mei de la bun început au făcut această activitate la o scară mai largă. Acesta a fost singurul lor venit și în comunism. Vindeau pe piețele din Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Cluj. La început cultivau doar grădina și 1,5 ha în câmp. Ei cultivau varză, conopidă, ardei, vinete. Totul se lucra în familie. După aia au continuat părinții, care de la bun început, s-au ocupat tot full-time de legumicultură, ducând tradiția bunicilor mai departe. Eu am fost inițiat în domeniu de mic copil. De la 4-5 ani eu deja eram în câmp, printre picioarele lor, cât e ziua de lungă. Lângă parcela cu legume din câmp, aveam un canal colector, unde, când eram micuț, vara megeam să mă scald. Am început să fiu mai atent la ce fac ai mei. Îmi plăcea să văd plăntuțele crescând. Mi se părea ceva «wow» când pui ceva de mic și dintr-o dată vezi că e vremea să culegi roadele. Tot timpul am fost atras de natură”, își amintește acesta.
La transplantat răsaduri și la cules mergea de mic, încă de la școala primară, însă pe tractor a primit interdicție de la bunic și tată să se urce. De-abia când a intrat la liceu a primit dezlegare, iar acum e primul din familie la mânuitul utilajelor.
”În liceu am mai avut colegi ai căror părinți, tot așa, se ocupă cu legumicultura și mai discutam prin pauze. Însă am început să vorbim serios cam din liceu, când, în sala de clasă făceam planuri de dezvoltare a plantațiilor de legume. Noi nu eram la fel de emancipați ca restul colegilor, care erau din oraș. Vorbeam despre pregătiri de teren, ce culturi e mai bine să fie înființate, când ar fi o perioadă optimă de intrat în câmp, dacă mai vine frig sau nu mai vine frig? Colegii de la oraș se strângeau pe lângă noi și ne ascultau. Li se părea că avem ceva ce ei nu au. Ne admirau. Din 2013-2014 am început eu să mă implic direct. Nu a mai fost vorba doar de un mic ajutor, ca înainte. Aveam 18 ani când am început să mă ocup de lucrări mai importante, precum fertilizări, vânzări, încheieri de contracte de livrare”, completează Raul Matei.
Primii bani din legume, la 20 de ani
În 2015 avea 20 de ani, când a câștigat primii lui bani din legume 100% independent de ai săi. ”Atunci am accesat bani într-un proiect european pe tânărul fermier. Am luat 50.000 euro. Am zis că ori fac totul, ori nimic. Eram student atunci, la horticultură, la Oradea. Părinții mei aveau construiți cam 30 de ari de solar la acel moment, iar eu, prin acel grant de la UE pentru tinerii fermieri, am extins suprafața până la 10.000 mp de solarii” declară producătorul. Viziunea sa înnoitoare s-a resimțit nu doar în privința investiției în utilizarea de tehnologie nouă: materie de materiale folosite la construcția solariilor rezistente la vânt, semințe productive și cu calități nutritive și gustative superioare, tratamente și fertilizanți de ultimă generație, cât și ca modalitate de desfacere și monetizare a producției.
A intrat într-un program Carrefour
Aproximativ 90% din producție o livrează către Carrefour, cu care a intrat în contact în urma unui program derulat de CJ Bihor prin 2018-2019, care viza susținerea producătorilor locali.
”La început am mers în piețe din Oradea și în plus mai aveam depozite cu care lucram. Însă printr-un context favorabil, am avut oportunitatea asta de a lucra cu supermarketurile. Am ajuns să închei contract cu Carrefour prin Consiliul Județean. Ei m-au pus în legătură cu lanțul de retail”, descrie momentul care a dat având afacerii sale.
Retailerul cere calitate, dar oferă și un preț peste media de piață
Pentru Raul Matei, contractul de colaborare cu retailerul Carrefour e o oportunitate de a se consolida și a face performanță. ”În relația cu supermarketurile costurile de producție sunt un pic mai mari, din cauză că cei de la Carrefour cer și calitate, însă prețul primit este un pic peste media de piață, cam cu 20% mai mult. Ai o siguranță că mâine știi că ai unde să-ți vinzi marfa. În piață dacă mergi, trebuie să mergi noaptea și când termini, termini. Poate mergi la piață la 3 dimineața și ajungi înapoi acasă la 3-4 după-masă, pe când aici totul merge pe bază de comandă. Le comunicăm celor de la Carrefour că atâta cantitate avem, o recoltăm, dimineața o livrăm, venim acasă și ne putem continua munca. Legumele culese azi, mâine dimineață, sau cel târziu mâine la ora 12.00, ajung în magazine. Factorul timp e extrem de important pentru eficiență. Mergând în piețe nu prea aveai timp să te ocupi de cultură, ca să obții cea mai bună calitate. În prezent am ajuns ca 85% din producție să fie calitatea I. Reușesc asta prin aplicarea tehnologiei când trebuie, la momentul potrivit. Ca să ai o relație de durată cu supermarketurile, totul e să fii om cu ei (n.r. magazinele retailerului francez Carrefour), să oferi calitate și ei îți oferă toate beneficiile date de siguranța contractului de achiziție și un venit mai mare decât cel pe care l-ai obține vânzând la depozite angro”, explică producătorul, care livrează local, preponderent în județul Bihor, iar în vârf de campanie de cules și la câteva magazine din Sălaj și Arad. Principalele specii cultivate sunt varză, conopidă, gulii, vinete, ardei, ardei iute, ardei kapia, gogoșari, roșii, castraveți, dovlecel, pătrunjel frunze și alte frunze.
Ca structură de costuri pentru cei 10.000 mp de solar și cei 35.000 mp în câmp, producătorul estimează costuri de 30.000 euro/an.
”Defalcat, cheltuielile pentru întreținere, tratamente fitosanitare, insecticide, fertilizarea de bază și foliare, ajung la 10.000 euro, sămânța 3.000 euro/an, benzile de picurare 1000 euro/an, costul cu irigațiile în perioadele de vârf de necesar de apă, adică cam 5 luni/an, este de 1.000 euro/lună. Lor li se adaugă costul cu forța de muncă, care, chiar dacă e efectuată în familie, de Raul și părinții lui, dacă ar fi contabilizată la costul pieței, ar reprezenta 12.000 euro/an. Dat fiind nivelul ridicat al cheltuielilor, eu nu pot să mă apuc de inițierea unei noi culturi, dacă nu dispun de 20.000 euro cash iarna”, precizează Raul Matei. În costurile enumerate de legumicultor nu sunt incluse rolele de folie UV și anti-condens de 200 microni, pe care le înlocuiește la 5-7 ani și nici investițiile inițiale în structura metalică a solariilor.
Comparând beneficiile pe care le aduc diversele specii legumicole, Raul Matei vede plusurile fiecăreia, însă business-ul său e astfel structurat, ca să fie furnizor de legume proaspete dintr-o paletă largă de specii. ”Tot ce producem e profitabil. Cantitativ producția cea mai ridicată o dă varza și nici nu e așa pretențioasă. Nu necesită atât de multe tratamente fitosanitare. Raportând investiția la preț e cea mai satisfăcătoare în câmp. Pe primul loc însă, aș pune culturile de solar: vinete de solar, ardei de solar și roșii de solar. Acestea sunt preferatele mele și cele mai profitabile. Eu produc roșiile cu gust roșii. Prețul lor e un pic mai mare, dar cererea e de asemenea, mai mare. Noi lucrăm foarte mult cu insecticide și fungicide biologice, pentru că producția o ducem în supermarketuri și acolo ne fac analize. Au standarde foarte ridicate privind siguranța și calitatea legumelor furnizate și dacă nu le respectăm, nu trecem de filtrele lor. Și chiar dacă, în puținele cazuri când folosim molecule de sinteză, lucrăm cu produse care au o calitate mai bună, nu cu orice există în piață. De asemenea, noi nu fertilizăm cu produse chimice, ci cu gunoi de grajd și cu niște produse de la timac, pe bază de alge marine, iar de erbicidat, nu prea erbicidăm la legume. Mai ales în solarii nu erbicidăm”.
Ca producție medie multianuală, Raul Matei vinde în jur de 200-230 t de legume obținute în 3,5 ha de câmp și 10.000 mp de solar, cu cea mai ridicată producție, de 250 t obținute în 2020. Dintre acestea, 90% ajung în retailul modern, iar 10% pe piața angro. ”Cel mai important, eu mănânc legume de unde vând în supermarket. Eu nu am pus separat pentru mine. Am ajuns la stadiul în care oamenii cumpărând din hipermarketuri, mi-au scris mie mesaje, după ce au mâncat legumele produse de mine. Au datele mele de contact fiindcă acolo, în hipermarketuri, am o planșă pe care e scris numele meu și de unde sunt. Așa am ajuns să-mi scrie cumpărătorii: «Dragă Raul, mulțumim pentru produse!» și alte mesaje încurajatoare de acest fel. Mă simt bine cu ce fac. Sunt în largul meu”, mărturisește tânărul.
