Prognoze meteo

Ce schimbări climatice amenință România și cum vor fi afectate cele mai importante culturi agricole

Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra a securităţii alimentare a UE, iar România nu va fi ferită de previziunile care amenință să destabilizeze sectorul agroalimentar la nivel mondial. Într-o analiză oficială a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, specialiștii care elaborează strategii pentru următorul deceniu spun că se aşteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte şi inegal distribuite în întreaga UE.

Într-un scenariu de încălzire moderat estimat pentru 2020-2030, se preconizează că Europa va beneficia în ansamblu de mici creşteri de productivitate în sectorul vegetal, în paralel cu existenţa unor variaţii regionale. Europa de Nord şi zonele înalte (mai ales regiunile alpine) vor înregistra iniţial o creştere a productivităţii şi o expansiune a culturilor şi a terenului agricol, dar regiunile sudice vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală şi de deficitul de apă. Totuşi, este de aşteptat ca aceste beneficii iniţiale să fie depăşite de inundaţii mai frecvente şi de instabilitate a solului în zonele înalte şi în Europa de Nord.

Creștere constantă a temperaturilor medii

Se preconizează că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol.Astfel, potrivit experților MADR, România va trebui să se aştepte la o creştere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecţiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C şi 1,5 ºC până în 2029 şi între 2,0 °C şi 5,0 °C până în 2099, în funcţie de scenariul global.

Nordul țării, expus inundațiilor

Este de aşteptat ca modelele de precipitaţii să se schimbe în mod semnificativ şi să producă un impact teritorial diferenţiat în România. Partea de nord a ţării va obţine probabil câştiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul şi sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi de secetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal.

Mai precis, unele modele climatice prevăd că, în absenţa acţiunilor de diminuare şi atenuare a efectelor schimbărilor climatice, recoltele şi randamentele individuale ar putea fi afectate în modul următor:

Porumb: într-un scenariu „cald”, UE se confruntă cu o posibilă scădere a producţiei cu 9%, comparativ cu o valoare iniţială din 2000, iar acest lucru va afecta în principal Franţa, România, Italia, Ungaria şi Spania. Într-un scenariu “rece”, totuşi, România s-ar putea chiar să înregistreze o creştere de 15-20% a producţiei de porumb.

Floarea soarelui: atât în scenariul cald cât şi în cel rece, România trebuie să se aştepte la o scădere a producţiei de floarea-soarelui de până la aproximativ 14% până în 2030. Se preconizează că şi alţi producători din UE (Bulgaria şi Ungaria) vor fi afectaţi în mod similar.

Grâu: România ar putea fi afectată în mod semnificativ în scenariul rece (-25% până în 2030), dar aceasta ar putea beneficia de fapt de o creştere a producţiei în cadrul unui scenariu cald (7%).

Comparativ, un scenariu cald ar afecta Europa de Nord şi de Vest (Franţa, Belgia, nordul Germaniei, Polonia, Lituania) şi ar favoriza ţările din sud, în timp ce un scenariu rece ar afecta cel mai semnificativ Polonia şi anumite părţi ale Germaniei.

Efectele climatice preconizate în agricultura UE, potrivit Comisiei Europene

(click pe foto pentru mărire)

Harta evolutiilor climatice in UE


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!