• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • ”Produsul montan” ia cu asalt rafturile magazinelor: Cum pot profita producătorii români de pe urma unei decizii luate la Bruxelles

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Alimentele ce provin exclusiv din zonele de munte vor putea purta eticheta de ”produs montan”, potrivit Comisiei Europeane care a adoptat  recent un nou regulament prin care se stabilesc condiţiile de utilizare a acestei menţiunii în comercializare. Decizia luată la Bruxelles este favorabilă producătorilor români și le-ar putea asigura o mai mare deschidere pe piața internă, dar și în afară.

    Regulile conform cărora producătorii își pot eticheta alimentele ca fiind produse la munte sunt stricte. Astfel, menţiunea „Produs montan” poate fi aplicată produselor obţinute din animale crescute cel puţin în ultimele două treimi ale vieţii lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone. Eticheta poate fi aplicată şi de către producătorii care practică transhumanţa, dacă animalele au fost crescute cel puţin un sfert din viaţă la munte şi să fi păscut pe păşuni montane. Inclusiv apicultorii îşi pot vinde mierea sub noua denumire, dacă albinele au colectat nectarul şi polenul doar în zone montane.

    Primii producători naționali care au salutat ideea au fost cei din nord-estul țării, zonă cu mult relief muntos. Totuși, fermierii se gândesc de pe acum că pentru a obține recunoașterea produselor montane va fi nevoie și de o investiție financiară în acest sens, una similară cu obținerea atestatului de produs tradițional.  În acest sens, omul de afaceri Alexandru Scheul, patronul abatorului Killer (Suceava), a explicat că toate etichetele produselor de tip „bio”, „tradiţional” şi mai noi nou „produs montan” nu vor face altceva decât să deruteze consumatorul. „Atestatul pentru produsul tradiţional se obţine extrem de greu, birocraţia fiind mare. Verificarea autenticităţii produselor alimentare este extrem de costisitoare”, a spus Scheul.

    Şi totuşi, cine îşi permite are porţile UE deschise, mai ales că zona Carpaților românești are o reputație foarte bună în toată lumea, fiind apreciată ca un tărâm în care s-au păstrat tradițiile, rețetele vechi și stilul de viață sănătos de odinioară.

    La fel ca și în cazul produselor tradiționale, fermierii apreciază că va fi nevoie de o campanie de promovare a acestui nou tip de produs alimentar. „Ideea este bună, doar că aceste produse trebuie promovate. Magazinele încheie contracte doar pentru cantităţi mari, cu asociaţii de producători. Produsul trebuie să fie sub forma unui brand, altfel nu poate fi vândut. Producătorii se pot asocia în clustere, dar, trebuie să existe un interes comun al administraţiilor locale, al producătorilor. Cu siguranţă aceste produse montane vor fi căutate, deoarece au o calitate superioară”, a declarat pentru Ziarul Evenimentul și  Mişu Chiruc, preşedintele ANTREC România şi ANTREC Neamţ.

    produse traditionale romanestiŞeful Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Schipor, este de părere că în acest caz va fi avantajat producătorul, care va reuşi să obţină un preţ corect pentru produsul său. El a atras atenţia că nu orice producător care se află în zona de munte va putea să-şi vândă produsele alimentare sub eticheta „produs montan” şi că vor exista mecanisme prin care aceste alimente vor fi atestate.

    Potrivit normelor europene, din această categorie vor face parte produse din carne, lapte, peşte, legume şi miere. În România, 33% din suprafaţă este ocupată de zona montană. „Produsul tradiţional sau cel de munte va fi unul de lux. Sunt oameni care-şi vor permite să facă astfel de achiziţii şi oameni care nu-şi vor permite. Avem şi consumatori care preferă muşchiul de vită argentiniană. Spre acest tip de consumator se va îndrepta şi produsul de munte”, a completat Vasile Schipor, şeful Direcţiei Agricole Suceava.

    Foto: Ziarul Evenimentul

    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții tăiate de la 130 la 90 euro/ha. România pierde o parte din banii UE pentru agricultură? Subvențiile fermierilor, în așteptare. Tánczos Barna: „Zac undeva la Ministerul Finanțelor sau la Guvern” Despăgubiri de secetă: 333 lei/ha. Cererile trebuie depuse la APIA începând de luni, 12 octombrie Porumbul românesc se vinde la 240 euro/tonă FOB Constanța, cu mult peste cel ucrainean, blocat de logistică „Înghesuială” la vânarea urșilor, după publicarea Legii în Monitorul Oficial. Unde s-au depus deja cereri

    Ultimele știri

    O cooperativă din România își face propria rețea de magazine. Primul aprozar a fost deschis la Sibiu! Cerealele românești și armistițiul energetic: petrolul scade dar grâul și porumbul nu se ieftinesc Rapița românească, sub presiunea celei ucrainene: diferența de preț de peste 100 de dolari care îi poate speria pe importatori Din lanul de grâu, la prima carte. Diana Vasilescu a lansat „Nemăritată la 30 de ani”, despre viața care nu respectă calendarul celorlalți Ouă din Ucraina, contaminate cu Salmonella. Autoritățile britanice cer retragerea acestora de pe piață