• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum obții solul ideal pentru producții mari la hectar. Află soluția unei tehnologii ca la carte!

    Dr. Ing. Bogdan Costea -

    Ai solul greu, tasat? Ai aplicat îngrăşăminte suficiente dar nu ai avut rezultate? Vrei să îți crești producția la hectar? Profesionist vorbind, avem soluția ideală. Află mai jos!

    În contextul actual, în care preţurile îngrăşămintelor au depăşit/şi vor mai depăşi orice imaginaţie şi de parcă acest aspect nu ar fi destul, marea majoritate a producătorilor de fertilizanţi îşi închid rând pe rând câte o linie, o fabrică, din cauza costurilor cu energia (gaze naturale şi electricitate) fermierii sunt obligaţi să caute soluţii. Pe de altă parte, de câte ori, dragă fermierule, ai aplicat suficient îngrăşământ, dar degeaba? Rezultatele nu au venit? Cultura nu a reacţionat aşa cum te-ai fi aşteptat? Solul parcă nu lucrează pentru tine? Sau, apa de exemplu, de câte ori a plouat suficient dar ai văzut că “nu a intrat în sol”?

    În articolele anterioare am prezentat experienţe pozitive ale fermierilor noştri ce aplică Terracalco. Sunt multe astfel de exemple, în care fermierii îşi îndeamnă colegii lor fermieri, să folosească şi să introducă Terracalco în tehnologia fiecărei culturi, cu rezultate excelente generale asupra solului, asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale acestuia, care în final se traduc într-o recoltă mai bună atât cantitativ cât şi calitativ.

    Prin acest articol ne propunem să arătăm care sunt factorii care duc la aceste fenomene şi cel mai important, cum putem să obţinem rezultatele pe care le dorim. De asemenea, acest articol va elucida, cum acţionează şi de ce apar efectele pozitive în urma aplicării lui dar mai ales de ce, în fiecare tehnologie, ar trebui, după părerea noastră şi a fermierilor care îl folosesc, să se introducă Terracalco.

    Când ne lovim de problemele constatate anterior (şi este o problemă generală a majorităţii solurilor pe care le lucrăm) cea mai la îndemână şi mai logică soluţie ar fi, în primul rând să căutăm rezolvarea la noi, în solul nostru. Acesta este capabil să ne ofere tot ce avem nevoie în astfel de perioade dar, în primul rând trebuie să îl facem optim-funcțional. Profesionist vorbind, un sol ideal are proprietăți chimice şi fizice optime, pentru a susţine plantele de pe acesta:

    – Proprietăți fizice: solul ideal trebuie să fie poros, de altfel porozitatea = 50% din masa sa. Atunci, acest sol va fi capabil să acumuleze şi să păstreze apa, aerul, indispensabile plantelor dar şi microorganismelor şi vietăţilor mici, care doar cu ajutorul acestora, vor putea să pună la dispoziţia plantelor elementele nutritive în forme asimilabile şi să creeze materie organică. Parametrul de măsurat aici, din experienţele efectuate, este aciditatea hidrolitică. Valoarea ideală a acidităţii hidrolitice este între 0 şi 1, maxim 1.5. Acolo trebuie să ajungem cu solul nostru, dacă îl vrem ideal.

    – Proprietăți chimice: solul ideal va trebui să aibă un pH în apă optim, neutru, între 6.8-7.2, ca să nu mai existe blocaje în sol şi să pună la dispoziţie totul plantelor de cultură. Prin totul, a se înţelege, rezerva de îngrăşăminte aplicată dar blocată an de an dar şi ceea ce efectiv solul “produce”. Numai dacă ne gândim că de exemplu, într-un sol cu pH de 5 din fosforul aplicat doar 1/3 este preluat de plante, ne dăm seama că am avea blocate în sol cantităţi suficiente de astfel de îngrăşământ (figură de mai jos, disponibilitatea elementelor în funcţie de pH).

    Atenţie, proprietățile fizice şi chimice sunt inter-dependente. Adică odată ce aducem valoarea acidităţii hidrolitice la nivelul dorit, 0-1.5, atunci pH-ul nostru în apă va fi între 6.8 şi 7.2, fără oscilaţii zilnice, lunare, anuale etc. Dar bineînțeles, lucrurile sunt de fiecare dată, puţin mai complexe. Cu toate acestea, o să încerc să le ţin simple în acest articol.

    Solul este un conglomerat unic de procese. Avem viaţă pretutindeni în el. Este poate, cel mai complex organism viu care însumează atât parte fizică, parte chimică şi parte biologică. Toate aceste procese sunt interdependente unul de altul şi constituie baza vieţii pe pământ. De asemenea, acesta este filtrul pentru principala sursă a vieţii: apa. Foarte important de reţinut aici este că fiecare factor (proprietate, caracteristică a solului) în parte, nu este constantă, ci se manifestă variabil în funcţie de ceilalţi factori de vegetaţie (Acad. Dr. Ing Gh Ionescu-Sisești). Cu alte cuvinte, cu cât îi oferim solului respectul meritat, lucrând la îmbunătăţirea fiecărei caracteristici, cu atât acesta va lucra mai bine pentru noi iar rezultatele vor fi mai bune.

    Practic vorbind, a se reţine aici, că, de exemplu, la un pH de 5.2 şi/sau o aciditate hidrolitică de peste 5, avem o populaţie microbiană (predominant ciuperci, fără condiţii de înmulţire pentru bacterii, cu slabe propietati de obţinere a materiei organice şi de deblocare a elementelor minerale) faţă de un pH de 7, cu o aciditate hidrolitică de 0.8 (unde totul e perfect, avem raportul ideal între bacterii şi ciuperci, solul produce pune totul la dispoziţie şi produce pentru plante, ca într-o uzină).

    Populaţiile de microorganisme se schimbă continuu în sol, astfel la 30-60 zile, se reînnoiesc total, în funcţie de cum arată condiţiile oferite de solul nostru. Aşa că viaţa microbiană dintr-un sol nu dispare, nu moare, odată cu aplicarea vreunui produs, ci dimpotrivă, este oglinda condiţiilor din solul respectiv în acel moment. Cu cât îl vom duce şi păstra în zona de stabilitate – pH de 6.8-7.2 şi aciditate hidrolitică de 0-1, maxim 1.5, cu atât vom avea populaţia ideală şi raportul ideal de microorganisme.

    Problema degradării solului. De ce? Ce anume se degradează? Prin ce procese?

    Conform definiţiei, degradarea solurilor ilustrează un tip de efect cumulat al acțiunii umane asupra solului și implică o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravenația, alunecările de teren, compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat și a rezervelor de nutrienți, deşertificarea, acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol. Din punct de vedere agronomic, degradarea solurilor înseamnă diminuarea propietatilor productive ale acestuia.
    Important de ştiut e că, acţionând în consecinţă putem schimba aceste acţiuni negative care duc la distrugerea solului.

    Problema principală a acestei degradări este că, dacă nu intervenim, se înrăutățește pe an ce trece. Practic, de exemplu, din analizele noastre, observăm că acumularea argilei creşte de la an la an acolo unde nu luăm măsuri şi ne afectează producţia şi calitatea acesteia (nemaipunând la socoteală greutatea cu care lucrăm solul, intrarea mai târziu decât era stabilit la semănat, băltiri, cruste, distrugeri de organe de maşini, consum extra de combustibil şi cel mai important, timpul pierdut).

    Problema amendării. De ce, cum şi cât?

    Aplicarea îngrăşămintelor cu azot şi potasiu accentuează aciditatea, iar administrarea de îngrăşăminte pe bază de fosfor produce imobilizarea fosforului în compuşi insolubili, de tipul fosfaţilor de aluminiu şi de fier. Amendare înseamnă de fapt îmbunătăţire. Practic, îmbunătăţim tot ceea ce discutam anterior (efectele degradării solurilor). Este atât de importantă încât, pe solurile acide, este a doua operaţie după aplicarea azotului.

    Amendarea era privită până acum ca o aplicare de amendament (în doze mari chiar foarte mari) o dată la 4-5 chiar 10 ani. Problema cu aceste doze mari este că pe lângă ionul Ca++ pe care îl au, mai au şi CO2(aprox 44% din fiecare tonă), astfel că pe măsură ce rezolvăm problema cu aportului Ca++, introducem în sol, în cantităţi foarte mari CO2, care, acidifica (vezi apa mineral vs apă plată – pH). Într-un timp relativ scurt, solul se va degrada mai tare.

    Analize de sol. Explicarea termenilor de pH în apă şi acididate hidrolitică

    Pentru a şti cu siguranta cu ce anume lucrăm, se impune o analiză de sol. Aici e foarte important să analizăm parametrii care într-adevăr ne folosesc. Aciditatea hidrolitică obligatoriu.

    Obligatoriu aciditatea solului trebuie să fie măsurată prin 2 indici:

    Aciditatea actuală sau pH ul în apă cum îl întâlnim noi, este determinată de ionii de hidrogen disociaţi în apă (sau mai simplu spus, ionii de hidrogen liberi) sau în soluţii saline la contactul acestora cu faza solidă. Aciditatea se stabileşte în raport cu apa distilată care are o reacţie neutră raportul ionilor de H+ şi OH- fiind egal. Ph-ul (logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor de H+ din soluţia solului) poate avea teoretic, valori cuprinse între 1 şi 14. Dacă valoarea pH este egală cu 7 reacţia este neutră, mai mică de 7 acidă şi alcalină la pH mai mare de 7. În cazul solurilor din România domeniul de variaţie al pH-ului se încadrează între 3,5 la solurile acide (Podzol) unde sărurile uşor solubile şi cele greu solubile sunt îndepărtate de pe profilul de sol, raportul dintre cationii bazici de Ca2+, Mg2+, K+ şi Na şi cei de H+ din complexul adsorbtiv fiind favorabil ionilor de hidrogen şi 9,5 la solurile alcalice (Soloneţ) unde predomină sărurile cu hidroliză alcalină.

    Aciditatea potenţială corespunde ionilor de hidrogen şi aluminiu adsorbiţi în complexul coloidal al solului. Aciditatea potenţială în funcţie de tăria de legare a ionului de hidrogen se împarte în: aciditate uşor schimbabilă, care poate fi desorbită cu ajutorul unei sări neutre (KCl) şi Aciditate hidrolitică, care reprezintă aciditatea potenţială a unui sol (inclusiv aciditatea din grupările carboxil şi hidroxil (R-COOH unde R= C sau H). Are în principiu o valoare între 0 şi 20 fiind direct propotionala cu % de argilă din sol (tocmai din acest motiv ne ajută în identificarea problemelor fizice ale solului). Din experienţele efectuate odată cu aplicarea de Terracalco se observă îmbunătăţirea propietatilor fizice ale solului odată cu modificare sau mai bine spus, scăderea valorilor, Acidităţii hidrolitice. De exemplu, dacă analizăm solul din ferma noastră, cel mai bun va fi acela care va avea cea mai scăzută valoare a acidităţii hidrolitice.

    Din experienţele efectuate, mai simplu spus, aciditatea actuală (adică pH ul în apă) este fluctuantă în special datorită regimului hidric din sol (adică în momentul în care avem umiditate sporită, soluţia solului se diluează, astfel vom avea valori mai mari de pH. În momentul în care seceta îşi va pune amprentă, soluţia solului va fi concentrată şi astfel vom avea valori mai mici de pH). Acest aspect poate varia chiar şi de la o zi la alta, în funcţie de apă din sol. Atâta timp cât Aciditatea hidrolitică are valori peste 1.5. Dacă valorile Acidităţii hidrolitice sunt mai mici de 1.0, nu am înregistrat oscilaţii serioase ale pH-ului.

    Tocmai din acest motiv, este important să analizăm şi aciditatea hidrolitică (Ah, adică aciditatea potenţială). Din experienţele noastre, solul ideal are o valoare a Ah între 0 şi 1.5. La această valoare, solul are un pH în apă între 6.8-7.5, este poros, afânat, păstrează apa bine şi oferă condiţii ideale plantelor de cultură. Cu cât Ah-ul are o valoare mai mică cu atât solul este mai bun, optim iar producţiile înregistrate sunt maxime.

    Bineînțeles, cei 2 parametrii, pH în apă şi Ah (aciditatea hidrolitică) este important să îi analizăm în cadrul aceleiaşi probe.

    Sol acid? Sol alcalin? Tipuri de aciditate. Aciditate hidrolitică. Cum determin şi ce înseamnă mai exact şi cum mă influenţează

    Cum ne dăm seama că avem sol acid? Simplu. Avem mai mulţi indicatori. Pot apărea toţi sau oricare dintre ei. Întorcându-ne la agricultură, altfel spus, un sol acid prezintă defecte hidrice pronunţate, din acest motiv aceste soluri tind să fie afectate de exces de umiditate (băltire) şi de asemenea, de secetă. Fiind soluri umede, acestea sunt şi reci (procentul mare de argilă) şi binenteles, sunt primele soluri afectate de secetă (crustă).

    De asemenea, aici sunt prezenţi viermii sârmă (Agriotes sp.) Astfel, într-un asfel de sol avem materie organică mult diminuată (ca şi procent, prezenţa microorganismelor este mult deficitară datorită condiţiilor precare din aceste soluri), aport redus de elemente nutritive în forme asimilabile ca: azot, fosfor, potasiu şi microelemente, conţinut ridicat de elemente toxice în forme mobile (deci asimilabile) de aluminiu, mangan şi metale grele (Cd, Pb, s. a vezi fig 1).

    Aceste soluri sunt uşor de recunoscut datorită aspectelor enunţate anterior (regimul hidric) precum şi datorită buruienilor indicatoare de aciditate: păpădia (Taraxacum officinalis), măcriş (Rumex acetosa) şi ştevie creaţă (Rumex sp.), urzică (Urtica dioica) şi panseluţa sălbatică (trei fraţi pătaţi; Viola tricolor), volbură (Convolvulus arvensis), Coada calului (Equisetum arvense), Barba ursului (equisetum palustre), Tăpoşică (Nardus strictă), bărboasă (Botriochloa ischaemum) – Ferigă (Pteridium aquilinum) – Târsă (Deschampsia caespitosa), Agropyron repens (pir târâtor), cicoarea, tapașnic (Galeopsis speciosa), mei păsăresc (Echinochloa crus-galii).

    Cum apare aciditatea?

    Ştiinţific vorbind, ionii de hidrogen (H+) cei care determină aciditatea soluţiei solului, în concentraţie mare, înlocuiesc cationii (Ca++, Mg++, K+) aflaţi în reţea, determinând “podzolirea solurilor” sau mai précis sărăcirea fertilităţii acestora. De altfel, în cazul în care nu luăm măsuri împotriva acidităţii/saraturarii solului în solurile acide se formează acidul sulfuric (H2SO4) iar pe solurile alcaline carbonatul de sodiu (Na2CO3). De asemenea, CO2 în exces este responsabil de creşterea acidităţii în sol.

    Aciditatea solului s-ar putea mai clasifica, în 2 mari grupe, practice:

    – Aciditatea naturală (adică soluri cu predispoziţie la acidificare, conform genezei lor de exemplu brun roşcat de pădure, podzoluri)
    – Aciditatea artificială (creată în special din tehnici şi tehnologii agricole de exemplu aplicarea de îngrăşăminte, fără utilizarea unui tamponator; ploi acide şi levigarea).

    Bineînțeles, acolo unde avem aciditate naturală, aceasta poate fi cumulată cu aciditatea artificială. Dacă aciditatea naturală ştim unde o întâlnim, cea artificială, practic nu are bariere/limite. Ea se poate întâlni oriunde, chiar pe cele mai bune soluri. De fapt, mai nou, în urma analizelor agrochimice pe care le facem, observăm chiar un pH scăzut chiar în zone unde nu ne-am fi aşteptat.

    Şi bineînțeles observăm valori mari ale Acidităţii Hidrolitice, pe soluri cu pH neutru, explicabile din cauză:

    – Nerespectării măsurilor de tamponare a fertilizanţilor cu azot folosiţi
    – Lucrului solului la regimuri hidrice neadecvate
    – Aplicare de măsuri agrotehnice nerecomandate
    – Nerespectarea principiului asolamentelor “pe adâncime”

    Ce avem de făcut?

    Cea mai bună soluţie pentru a rezova cele 3 probleme cu care vine aciditatea (fizice, chimice şi biologice) este Terracalco. Şi explicaţia este simplă. Este produsul cu cel mai mare conţinut de substanţă active existent (aproape dublu faţă de orice carbonat), este produsul cu cea mai mare putere de neutralizare a amendamentului (PNA 170-185). Şi de asemenea, este produsul cu cel mai mare conţinut de Calciu existent, capabil să resolve problema degradării solului (de care vorbeam la început).

    Să urmărim o analiză comparativă între Terracalco® şi un alt produs de pe piaţă:

    ANALIZA chimică a produsului TERRACALCO® comparativ cu un alt produs de amendare granulat de pe piaţă, pe care îl notăm cu ”X”

    TERRACALCO                                                    Produs de amendare granulat X

                                                 Se dizolvă ambele produse în apă de ploaie:

    Vol: 50 ml  Terracalco + 200 ml apă ploaie                       50 ml + 200 ml apă ploaie

    -pH=12,51                                                                              – pH=9,12

    -Ca>400 mg/l                                                                        – Ca<225mg/l                           

    -Duritate calciu>600 mg/l                                            – Duritate calciu>500mg/l

    Diferenţa mare de pH între cele două produse de amendare. Incomparabil, aproape dubla cantitatea de calciu la Terracalco. TerraCalco® este produs net superior la tot ce este pe piaţă la ora actuală, prin PUTEREA MARE DE AMENDARE ÎNGLOBATĂ ÎNTR-UN VOLUM MIC, care se administrează cu uşurinţă.

    Produsul TERACALCO® este un calciu pur are PNA = 170-185%, a nu se confunda cu conţinutul de calciu care la Terracalco este de 95%. PNA=puterea de neutralizare a amendamentului.

    Este cea mai mare valoare a PNA a produşilor din piaţă. Spre exemplu Carbonatul de calciu REZIDUU de la fabrici are PNA=50-85 % şi un conţinut de apă până la 30%. Plus CO2.

    Corectarea pH ului: TERRACALCO® +H2O––-Ca (OH)2-Ca2+ +2OH-
    OH – -Hidroxizii eliberați în soluţia solului sunt anioni care corectează reacţia solului, iar cationi de Calciu sunt purtătorii de anioni (care intră în procesul de floculare, determinând coagularea agregatelor de argilă aflate în dispersie, în agregate de diverse dimensiuni, de forme rotunjite, capabile să permită apei şi aerului să treacă, sau mai simplu spus, structurarea solului, iar fără această pereche nu putem vorbi de amendare!”

    Când şi cum se aplică TERRACALCO®:

    – La pregătirea terenului, apoi încorporăm (de la 60 zile până la câteva zile înainte de semănat), la rapiță
    – La grâu şi orz putem aplica încă de acum şi până la 2-3 zile înainte de semănat
    – Pentru culturile de primăvara, putem aplica încă de pe acum, înainte de arătură şi în funcţie de analizele solului, revenim cu o doză superficială, înainte de combinator în primăvară
    – Putem aplica atât înainte de o lucrare de bază a solului (arăt) cât şi de o lucrare superficială (combinator, disc)
    – Nu conţine apă, este granulat şi se aplică cu uşurinţă ca un îngrăşământ
    – Se administrează uşor, DAR este foarte higroscopic şi prin urmare trebuie depozitat sub acoperiş, iar sacii nu trebuie deschişi până în momentul aplicării lui. Se recomandă ferirea de ploaie.
    – Dacă în timpul manipulării se rup saci trebuie ştiut că produsul face reacţie puternică cu apa (se dizolvă) şi prin urmare ceea ce a căzut din saci trebuie imediat administrat pe câmp sau băgat sub şopron rapid până la primul moment posibil de aplicat pe ogor.

    În concluzie, Terracalco® şi-a dovedit eficacitatea în îmbunătăţirea radicală a solului, iar în baza unui program de aplicare trebuie să fie orientat pentru introducerea lui orice tehnologie de cultură, deoarece este un produs destinat întâi solului şi apoi plantelor. Dacă îl introducem în sol, vom vedea îmbunătăţiri totale fizice ale solului şi creşteri ale cantităţii şi calităţii producţiilor. Avantajele folosirii sale sunt clare:

    Cu alte cuvinte, de la fermier la fermier, îţi recomandăm TerraCalco® dacă:

    – Ai băltiri, tasări, cruste
    – Ai un sol greu, argilos
    – Ai un sol cu pH acid
    – Ai aplicat îngrăşăminte şi nu ai văzut rezultatele scontate
    – Vrei să reduci doza de îngrăşăminte
    – Vrei să reduci costurile cu motorină
    – Vrei să reduci uzura organelor de maşini (datorată solului greu)
    – Vrei să ai un sol foarte bine pregătit, afânat
    – Vrei să îţi creşti productivitatea şi calitatea producţiei

    Când să aplici?

    – La pregătirea terenului, apoi încorporăm
    – Putem aplica atât înainte de o lucrare de bază a solului (arăt) cât şi de o lucrare superficială (combinator, disc etc.)

    Pentru orice detaliu sau dacă aveţi nevoie de mai multe lămuriri suplimentare, contactaţi-ne. Echipa noastră vă stă la dispoziţie:

    Ing. Florin Turturea  – Team Manager Agricultura Romania – 0742 247 858
    Ing. Cătălin Ispas – Tehnical Sales – Muntenia & Oltenia – 0722 163 562
    Ing. Florentin Rusu– Tehnical Sales – Moldova – 0728 857 124
    Ing. Raul Goiceanu – Tehnical Sales – Transilvania  – 0723 517 054
    Ing. Gabriel Bisorca – Tehnical Sales – Banat & Crișana – 0726 359 362

    Email:agricultura@carmeuse.ro
    http://www.carmeuse-agricultura.ro
    www.terracalco.ro
    https://www.facebook.com/CarmeuseHolding/


    Te-ar mai putea interesa

    Guvern astăzi! S-au aprobat banii pentru plata subvențiilor ANT la hectar și animale! ANT: 11,92 euro la hectar. Lista cu subvențiile APIA care au intrat la plată de astăzi! Fonduri europene pentru micii fermieri – 50.000 euro/proiect. Condiții AFIR

    Ultimele știri

    Egiptul spune că vrea cereale românești, dar a cumpărat porumb direct din Ucraina Zeama bordeleză – prepare și utilizare. Când și cum se aplică la pomi și legume Costurile din campania de semănat vor crește cu 40-50%. Fermierii din Ucraina cer sprijinul UE