• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum se apără șeful DAJ din județul unde 2.300 de fermieri rămân fără despăgubiri de secetă

    Roxana Dobre -

    Fermierii care vor rămâne fără despăgubirile de maxim 1.500 lei pe hectar pentru seceta care a afectat culturile de toamnă sunt ”responsabili” că au cules la timp recoltele și nu au așteptat ordinele Ministerului Agriculturii privind verificările în teren. Așa se apără directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila, Traian Cişmaş, cel care a precizat ferm că ”nu e vina Direcției că actul normativ a venit după ce fermierii au recoltat”.

    Citiți și: Ultima oră! Fermierii afectați de secetă – chemați urgent la Primării!

    Agrointeligența-AGROINTEL.RO a publicat în premieră cazurile fermierilor din mai multe județe, care nu aveau procentul de calamitate trecut în procesul verbal iar Asociația Forța Fermierilor a sesizat oficial această problemă la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

    Despre acest subiect aici: AFF protestează public și cere măsuri în cazul fermierilor lăsați fără despăgubiri de secetă din cauza unor funcționari din DAJ-uri!

    Fermierii care nu au trecut procentul de calamitare a terenurilor agricole în procesul verbal de constatare a pagubelor rămân nelămuriți în privința soluționării acestei probleme care i-ar putea lăsa fără despăgubiri. Între timp, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila, Traian Cişmaş, se apără și spune că nu este vina Direcției Agricole pentru Agricultură că actul normativ privind despăgubirile acordate de Guvern pentru culturile calamitate a venit după ce fermierii au recoltat.

    ”Există un ordin de ministru din anul 2020, care spunea că înştiinţările pentru culturile calamitate se depun până pe 15 mai. Mai apoi, pe 29 iunie, s-a dat un alt ordin, care a prelungit termenul de depunere până la 1 august. Mulţi fermieri au făcut înştiinţări potrivit noului ordin. Comisiile de constatare au avut ca perioadă de deplasare în teren 1-15 august. În multe cazuri, culturile erau deja recoltate când au ajuns comisiile şi nu s-a mai putut constata gradul de calamitare. Aceste comisii au fost formate din reprezentanţii a trei instituţii: Direcţia Agricolă, APIA şi primăria acelei localităţi. S-au încheiat procese-verbale, fără a se trece procentul de calamitare a culturilor. Nu e vina DADR că actul normativ a venit după ce fermierii au recoltat”, a declarat Traian Cişmaş, conform www.stiripesurse.ro.

    Ceea ce nu a precizat șeful DAJ Brăila însă este că fermierii aveau dreptul să recolteze precoce culturile astfel chiar dacă fac obiectul evaluărilor făcute de comisiile care constată calamitătățile. Inițial, comisiile trebuiau să găsească în teren culturile așa cum erau ele astfel încât să fie notat gradul de calamitare.

    ”La articolul 18 modificarea conform căreia fermierii constată că nu mai există perspectiva producției, că planta practic a murit, pot să o recolteze dându-i destinația pe care doresc și o consideră necesară dar să lase în tarlaua respectivă minim 5 la sută din suprafață cu plantele existente în această fază, în așa fel încât în momentul constatării de către Comisie să poată găsi proba martor”, anunța Petre Daea pe 12 iulie.

    Totul despre acest subiect aici: Ordinul ”calamităților” – modificat! 

    Cum în unele județe ”s-a putut” iar în altele nu? 

    Agrointeligența-AGROINTEL.RO a luat legătura cu conducerea DAJ din alte două județe – unul din sudul țării și altul din zona Moldovei, pentru a aflat dacă într-adevăr această problemă a venit din cauza fermierilor care au recoltat sau a ordinului emis târziu de MADR.

    ”Noi nu avem niciun proces verbal fără să fi trecut procentul de calamitare. Totul este în regulă, nu avem fermieri care să piardă banii din această cauză”, ne-a precizat directorul executiv al direcției agricole din zona de sud a țării.

    ”Nu avem astfel de situații, noi am constatat în teren conform legii. Nu știu de unde a apărut această problemă și ce s-a întâmplat în alte județe, dar la noi funcționarii au procedat conform legii”, a specificat la rândul său, alt director de DAJ.

    De menționată că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a încercat să obțină o explicație și de la directorul DAJ Brăila, Traian Cișmaș, dar în momentul apelului nostru acesta se afla în ședință chiar cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, și, deși am primit asigurări că acesta ne va contacta ulterior acest lucru nu s-a întâmplat. Nici la al doilea apel al nostru șeful DAJ Brăila nu a fost disponibil.

    În altă ordine de idei, la nivelul judeţului Brăila, în anul agricol 2021-2022, au fost afectate de seceta pedologică 107.412 hectare, din care 16.773 hectare culturi de toamnă (grâu, orz, orzoaică de toamnă şi rapiţă), şi 90.639 hectare culturi de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia, mazăre, legume, pepeni, plante furajere).

    În total, în anul agricol 2021-2022, în judeţul Brăila, au fost cultivate în total 348.537 hectare, din care 345.650 hectare în sectorul de stat şi 2.887 hectare în sectorul privat.


    Te-ar mai putea interesa

    Ciuperci pe pomi. Cauze, tratamente Tehnologie marca Aurel Petruș pentru recolte frumoase de soia Fermierii – chemați de urgență la APIA pentru subvenția la motorină

    Ultimele știri

    Subvenții APIA – luna decembrie 2022. Calendar de plăți și termene pentru fermieri Mesajul ministrului Petre Daea pentru fermieri de Ziua Națională a României Luna decembrie, caracterizată de ninsori, viscol și ceață, dar și de vreme neobișnuit de caldă