Fermierii fiscalizați riscă să rămână fără ajutor de minimis din cauza noilor case de marcat
Angelica Lefter -
Producătorii români întâmpină noi probleme. Fermierii care sunt înscriși în programe precum ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi” și au case noi de marcat, conectate electronic la ANAF, nu pot emite mai mult de un bon fiscal tipărit.
Pentru plata ajutorului de minimis prin program, fermierii trebuie să facă dovada către Direcțiile Agricole Județene (DAJ-uri) că au vândut cantitatea necesară și astfel au respectat cerințele programului, iar dovada se face cu acest bon fiscal.
Cu noile case de marcat, fermierii nu au de unde scoate bonul fiscal în dublu exemplar, unul care să meargă la client și unul să rămână la producător, așa că dacă fermierul înmânează cumpărătorului bonul fiscal nu mai poate face dovada vânzării cantității necesare pentru plata ajutorului de minimis, deci rămâne fără suma pe care ar fi încasat-o prin program.
Noile case de marcat ale producătorilor, emit doar un bon fiscal pe hârtie, care ajunge la cumpărător
De aici încep întrebările și drumurile către instituțiile statului. De unde să facă rost producătorul de dublura bonului fiscal? Casa de marcat emite un singur bon care trebuie înmânat cumpărătorului, ANAF-ul centralizează datele, dar nu poate emite bonuri fiscale, eventual doar să emită o dovadă cu suma încasată de fermier, iar DAJ-urile cer dovada că producția s-a vândut conform cerințelor programului.
Este cazul unui mic fermier care a sesizat situația la redacția Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Ioan Florea din Focșani, județul Vrancea, este membru al Asociației Forța Fermierilor și are o mică fermă de 7 hectare, care se întinde pe 3 localități, Biliești, Focșani, Suraia. Doar pe 30 de ari cultivă usturoi, suprafața minimă cu care a intrat în programul de minimis și ar fi trebuit să încaseze 1.000 de euro, însă nu poate face dovada vânzării.
”Problema pe care o am este la nivelul județului. Eu am făcut 1.000 de kilograme de usturoi cu care am mers la piață. Sunt PFA (Persoană Fizică Autorizată), dar unul dintre beneficiarii programului ”Usturoiul”. Eu lucrez cu casă de marcat, nu am carnet de producător pentru că sunt PFA, am avut și un proiect european. Am o tarabă la piață și fiind cu suprafața în programul ”Usturoiul”, am respectat toate normele, am intrat în control, mai am un singur pas până la a intra la plată, dovada vânzării. Am obligația să arăt că am vândut cam 900 de kilograme. Problema este cum demonstrez. În regulile ”Programului Usturoiul”, mi-a citit juristul de la Direcția Agricolă, stau scrise 3 variante: bon fiscal, factură cu chitanță sau carnet de comercializare. Carnet de comercializare nu am pentru că sunt PFA, cu factură și chitanță nu dau pentru că eu vând direct cetățenilor la piață. Singura opțiune din acest regulament care s-ar putea aplica la mine este acest bon fiscal”, a declarat legumicultorul.
Fermierii trebuie să se prezinte cu bonurile fiscale care atestă cantitatea vândută, altfel pierd ajutorul de minimis
Drumurile între Direcția Agricolă Județeană, ANAF și vânzătorul de case de marcat, au devenit din ce în ce mai dese, însă fără folos. Cu toate insistențele, producătorul vrâncean nu a găsit încă soluția optimă de a face dovada vânzării de usturoi, iar acum riscă să rămână fără ajutorul de minimis.
”Problema este cu casele de marcat acestea noi, conectate cu ANAF-ul. Ele nu mai au ca și cele vechi 2 role, una să plece la client și una să rămână la mine. Este doar o singură rolă, se tipărește bonul fiscal care pleacă la client. Informația se duce la ANAF pe cale electronică. Eu nu am de unde să le pun la dispoziție celor de la Direcția Agricolă bon fiscal, așa cum cere procedura. M-am interesat și am găsit o funcție la casa de marcat care îmi dă un raport pe articole și acolo, de la ultima interogare până în prezent, lucru care este perfect. Le-am pus la dosar celor de la Direcția Agricolă 3 perioade din acestea în care se vede că am vândut și că acopăr cantitatea la care sunt obligat conform regulilor programului. Numai că pe această hârtiuță scrie bon nefiscal. Ei spun că intră în contradicție cu regulile programului Usturoiul în care se specifică bon fiscal. Am întrebat alți fermieri și singura modalitate prin care au putut face acest lucru, dovada, au fost că nu au dat bon fiscal clientului. Eu l-am dat clientului. Juristul de la Direcția Agricolă a făcut o hârtie către ANAF prin care a cerut ca bonurile acelea nefiscale să fie trecute ca fiscale, dar eu mă îndoiesc că este posibil acest lucru, încă nu avem un răspuns. Mi s-a sugerat să vorbesc cu cel care mi-a vândut casa, să facă rost de la ANAF de niște chestiuni detaliate, dar au spus că nu se poate, că probabil autoritățile nu înțeleg cum merg lucrurile. Pe de altă parte, cred că ANAF-ul este interesat de sumele totale, nu de câte kilograme de usturoi am vândut. Mai este raportul zilnic Z, dar și în acest caz îmi scoate cât am vândut în total, nu câte kilograme de ceapă, cartof, usturoi. O să văd la ANAF dacă pot să-mi dea o detaliere cu ce am vândut eu. Eu știu că și la alte programe care vizează alte legume se cer aceste bonuri fiscale. Pe de altă parte, contabila m-a asigurat că nu mai există în rândul comercianților case de marcat vechi, cu două role, acestea noi, cu o singură rolă fiind singurele acceptate acum”, a explicat Ioan Florea, legumicultor vrâncean și președintele Asociației pentru Dezvoltare Durabilă Foc Viu, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Fermierul a concluzionat că situația în care este pus acum îl determină să ia niște măsuri care nu l-ar avantaja deloc: să rămână PFA și să vândă unui intermediar, sau să renunțe la PFA și să intre în rândurile celor care vând cu carnet de comercializare, adică să facă un pas înapoi.
Amintim că ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat în dezbatere publică un proiect de hotărâre pentru majoarea plafonului alocat măsurii de ajutor de minimis pentru cultura de usturoi.
Creșterea plafonului va asigura plata fermierilor care cultivă usturoi și care beneficiază, în cadrul programului de ajutor de minimis, de o subvenție de 3.000 de euro pentru fiecare hectar cultivat. Banii se vor acordă pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp.
