Șef DAJ: Culturile n-au fost încă afectate de temperaturile neobișnuit de ridicate
Roxana Dobre -
Temperaturile foarte mari și atipice pentru această perioadă, care au fost înregistrate în primele zile din an, nu au influențat negativ culturile, a anunțat un șef de Direcție Agricolă.
”Până în momentul de față nu influențează culturile de pomi fructiferi dar avantajează culturile de toamnă, grâu și orz, însămânțate mai târziu pentru că se pot dezvolta într-un mod optim. Sperăm să nu se mai ridice temperaturile atât de mult și să intre în vegetație, să avem înghețuri târzii, de primăvară să pierdem fructele din prima epocă de cais, piersic, pentru că sunt primele fructe care pot fi afectate de temperaturile scăzute care pot apărea în acestă primăvară”, a spus directorul Direcției de Agricultură Gorj, Valentin Priporeanu, pentru Radio Infinit.
Care ar trebui să fie temperatura optimă pentru dezvoltarea culturilor
Potrivit șefului DAJ, Gorj, pentru o dezvoltarea optimă a culturilor, temperaturile pentru această perioadă ar trebui să fie de circa 5-6 grade. ”Media normală, acum, ar trebui să fie de 5-6 grade, cu temperaturi de minus 7, minus 8 grade noaptea”, a spus directorul Direcției de Agricultură Gorj, Valentin Priporeanu.
ANM: temperaturile ridicate se mențin
Potrivit prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), până pe 11 ianuarie, va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, pe întreg teritoriul agricol.
Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -2…11°C, mai ridicată cu 1…9°C în raport cu normele climatologice, în toate zonele de cultură. Temperatura maximă a aerului se va situa între 2…14°C, la nivelul întregii ţări.
Temperatura minimă a aerului va oscila între -5…7°C în cea mai mare parte a regiunilor, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, unde vor fi condiţii de producere a brumei. Sub aspect pluviometric, sunt posibile precipitaţii sub formă de ploi locale, reduse cantitativ, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură.
Secetă extremă în cea mai mare parte a Dobrogei
Aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, Banat, Crișana, Transilvania și Oltenia, pe suprafețe extinse din Muntenia și Moldova, izolat estul Dobrogei. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică și local extremă) se vor înregistra în cea mai mare parte a Dobrogei, local în estul, sudul și sud-estul Moldovei, nordul, nord-estul, sud-estul și sudul Munteniei.
Cum se prezintă culturile, conform ANM
În condițiile agrometeorologice menționate, datorită regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale cerealierelor de toamnă vor evolua în general normal în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia zonelor depresionare nordice şi centrale, unde procesele vegetative se vor desfășura ușor mai lent.
La culturile de orz şi grâu de toamnă, funcţie de data semănatului se vor înregistra fazele de răsărire (70-100%), apariţia frunzei a treia (50-100%) şi înfrăţire (30-100%). Starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive. Rapiţa se va afla predominant în faza de dezvoltare a aparatului foliar, (5-9 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a culturilor în general medie şi slabă.
Speciile pomicole şi viticole îşi vor continua repausul vegetativ, acestea având în general o bună rezistenţă la temperaturile scăzute din această perioadă. Ca urmare, lucrările agricole specifice (arături, fertilizări, etc.) se vor efectua în bune condiţii, iar în zilele cu precipitaţii vor fi sistate temporar.
Ce lucrări trebuie să efectueze fermierii în această perioadă
Lucrările se specialitate care trebuie efectuate în această perioadă sunt:
- Verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de rod la pomii fructiferi şi viţa-de-vie;
- Încorporarea gunoiului de grajd în câmp şi fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu;
- Efectuarea arăturilor adânci pe suprafeţele fără strat de zăpadă şi cu îngheţ superficial la sol.
