Ce probleme de sol întâlnim în regiunile agricole ale României. Dr. ing. Bogdan Costea, Carmeuse: ”Avem foarte multe soluri degradate chimic”
Angelica Lefter -
Calitatea solului în regiunile agricole ale României. Ultimii ani au adus schimbări majore pământului. Vormbim despre schimbări la nivel chimic și fizic, iar degradarea solului este un fenomen care trebuie să îi preocupe pe fermieri, a transmis dr. ing. Bogdan Costea, Market manager Agricultură Europa – Grupul Carmeuse, invitat, miercuri – 18 ianuarie, în cadrul emisiunii Agrostrategia, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR.
Potrivit specialistului Bogdan Costea, calitatea pământului românesc este una bună, dar trebuie menținută. Deja degradările fizice și chimice au apărut în unele zone din cauza activității agricole și a fertilizărilor necorespunzătoare.
”Este într-adevăr adevărat că avem un sol bun, dar solul nostru se degradează și lucrul acesta îl vedem din ce în ce mai des. Avem degradări fizice, adică în structură, solul devine mai argilos, mai dur cu alte cuvinte, mai nepermeabil pentru apă. Nu reține apa cum ar trebui, excesul de umiditate îl pierde foarte repede și devine ca masa, dacă pot să vorbesc pe înțelesul tuturor, adică un sol tare, cu cruste și așa mai departe. E clar primul semn al unui sol degradat fizic. De asemenea, avem foarte multe soluri degradate chimic, adică cu probleme de pH, avem soluri degradate biologic și microbiologic, adică viața microorganismelor din sol nu este cum ar trebui să fie. Și cel mai important lucru este că aceste soluri se degradează continuu. Adică nu trebuie să ne culcăm pe o ureche dacă știm din geografie că în zona noastră e un cernoziom și totul este extraordinar”, a menționat dr. ing. Bogdan Costea.
Un sol neutru este un sol ideal
Potrivit specialistului, circa 7 milioane de hectare arabile din România sunt afectate într-un anumit grad, de degradare. În opinia lui Bogdan Costea fermierii trebuie să fie interesați să mențină solurile cu pH neutru.
”Solul să nu fie nici acid, nici bazic. Dacă ajung între un pH de 6,8 și 7,2 am solul ideal, capabil să-mi întrețină toate plantele mele, capabil să le dea substanțe nutritive în optim, capabil să pună la dispoziție apa, microorganismele capabile să producă materia organică mult necesară pentru un astfel de sol bun și așa mai departe. Observăm, mai nou, că pe aceste soluri avem probleme de degradare. Cu alte cuvinte, dacă aș face un bilanț, v-aș putea spune cu ușurință că undeva la 7 milioane de hectare sunt afectate de degradare, din cele 9 milioane și ceva agricole”, a spus în cadrul emisiunii Agrostrategia de la TVR1, dr. ing Bogdan Costea, Market manager Agricultură Europa – Grupul Carmeuse.
Fermierii Moldovei se cofruntă cu mai multe probleme de sol decât restul fermierilor din țară
Fiecare regiune are specificul ei de sol, iar agricultorii trebuie să învețe să acționeze în funcție de proprietățile pământului. Regiunea Moldovei nu este deloc una privilegiată din punct de vedere al solului, a remarcat inginerul Bogdan Costea.
”Trebuie să ne gândim și la zonarea precipitațiilor foarte mult. Fermierii din Moldova au avut o problemă anul trecut cu precipitațiile și le-am văzut, din păcate și în această perioadă, ceea ce nu e îmbucurător, că nu este un start foarte bun pentru culturile de toamnă”, a observat reprezentantul Carmeuse, producătorul cunoscutului amendamente de sol Terracalco.
Problemele de sol din zona Moldovei diferă de la nord la sud, potrivit specialistului care arată că ”găsim probleme atât în partea de centru spre nord, găsim probleme mai degrabă spre acidificare și o scădere masivă a pH-ului, pe când în partea de sud a Moldovei, unde cred că au solul cel mai bun, vorbesc de Galați, Vrancea, chiar Vaslui, vedem o problemă de structură foarte gravă, structură atât de grea, cu argilă atât de multă, practic ies bolovani. Nordul Moldovei are o problemă de chimie, la sud este de fizică”.
”Este foarte important ca și fermierii să conștientizeze problemele pentru că, de exemplu, cei din Galați cred că au sol foarte bun, ceea ce este adevărat, este un cernoziom bun, dar, atenție, că avem probleme mari de structură acolo. Dacă nu am apă, cu alte cuvinte îmi gâtuie plantele”, a explicat dr. ing. Bogdan Costea.
În Transilvania apare fenomenul ”spălării” solului din cauza ploilor
Nici Transilvania nu este lipsită de probleme ale solului. Aici ploile sunt cele care vin cu dezavantajul spălării solului de nutrienți a specificat dr. ing. Bogdan Costea.
”În Transilvania vedem, totuși, o repartiție mai bună a precipitațiilor, dar asta vine cu niște dezavantaje de spălare a principalilor nutrienți. Deci aici avem iarăși alte tipuri de probleme, e adevărat că nu avem cernoziomuri ci avem mai degrabă niște soluri cu o aciditate medie, moderată, dar avem probleme mari de structură”, a declarat dr. ing. Costea.
Crișana are soluri cu aciditate și probleme de structură
Deși zonele agricole din județele Timiș și Arad au un pământ mai calitativ, în partea de Crișana – Satu Mare apare problema acidității solului.
”În vestul României avem partea de nord-vest, dacă pot să spun așa, Crișana – Satu Mare, cu o problemă clară de aciditate și chiar de structură pe alocuri. Dacă pot să spun așa este o combinație între cele două care trebuie cumva tratată. Pe partea de sud, Timiș – Arad, vedem cumva niște soluri mai bune, dar, atenție, și degradare structurală din ce în ce mai multă, chiar și în zona de Lovrin. Când fac comparațiile între degradarea chimică și fizică, pot să vorbesc aici și de doze diferite de produs, pentru că o degradare fizică se rezolvă mult mai ușor decât una chimică, adică cu o doză mult mai mică”, a adăugat dr. ing. Bogdan Costea, făcând referire la amendarea solului cu produsul Terracalco produs de Carmeuse.
În Oltenia solul are probleme cu pH-ul, dar și de structură în Bărăgan
În estul Olteniei, pământul are probleme de pH, iar în zona de sud a teritoriului apar probleme de structură, a mai menționat dr. ing. Bogdan Costea.
”Oltenia cumva aș grupa-o în estul Sudului, dacă pot să spun așa, și în estul Sudului. În estul Sudului am o problemă mai degrabă de pH, iar în estul Sudului am un sol mai bun, dar atenție, cu probleme de structură. Aici intră fără discuție și Bărăganul”, a punctat Bogdan Costea.
În zona Constanței se manifestă problemele structurale ale solului
Nici Dobrogea nu pare a fi un pământ privilegiat, acesta fiind recunoscut pentru sodiul în exces, problemă care se poate rezolva, dar și degradare structurală în partea Constanței.
”La Dobrogea lucrurile sunt împărțite. Este zona de Tulcea unde noi am început să aplicăm soluția noastră (Terracalco – n.r.) și lucrurile arată foarte bine, chiar și pe soluri alcaline, de exemplu, unde facem analize, vedem că avem natriu în exces, automat trebuie să-l scoatem cumva. Partea de Constanța, la fel, vine cu o degradare structurală”, a remarcat dr. ing. Bogdan Costea.
Specialistul atrage atenția că agricultorii români trebuie să aibă în vedere că trebuie efectuate analize chimice ale solului constant pentru a practica o agricultură profesionistă, dar și inteligentă.
”Adică, cu alte cuvinte, ce vreau să spun este că nu trebuie să ne culcăm pe o ureche că am avut odată cel mai bun sol. Nu, nicidecum! Trebuie să facem în permanență analize. Este un deziderat, solul meu trebuie să îmi dea optim. Solul este cea mai mare bogăție pe care o am ca fermier, solul trebuie să îmi ofere mie optim pentru plantele mele. Ca să-mi ofere, trebuie să-i dau ceva, nu pot să-l las să dau doar pentru plante. Trebuie o agricultură inteligentă și profesionistă!”, a conchis dr. ing. Bogdan Costea, invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia, care poate fi urmărită zilnic, de luni până joi, de la ora 10:00, la TVR1.
Dr. ing. Bogdan Costea: Ploile impactează calitatea solului
Câteva sunt cauzele de la care pleacă degradarea solului, iar printre ele, cele mai evidente sunt ploile care spală nutrienții, fertilizarea ”după ureche” și tasarea solului prin folosirea de utilaje puternice, a mai explicat specialistul.
”Sunt o multitudine de cauze și putem începe cu ploi. Toate ploile, după cum bine știm sunt acide, vin și modifică automat structura solului, dar și partea chimică. Gândiți-vă la ploile în exces care vin și spală de nutrienți tot solul și introduc nutrienții mai jos și așa mai departe, astfel avem o sărăcire a solului respectiv. Adică eu ca fermier mă gândesc, da, am aplicat fosfor, e foarte bine, am aplicat potasiu, dar din pricina unor ploi, într-o cantitate foarte mare, pe o perioadă foarte scurtă, mă trezesc că nutrienții mei, de fapt, sunt spălați. Activitatea agricolă este una din cauze. Prima este reprezentată de ploi, atât în exces, dar și în lipsa acestora. Pentru că avem același lucru, avem același probleme fizice, noi rămânem fără apă, automat degradează, nu avem viață microbiană, nu avem procese care se desfășoară în mod natural. Este ideea aceea în care ar trebui să avem totul la optim. Asta nu s e poate întâmpla. Acum e un trend să am un tractor peste 200 de CP, peste 200 de cai putere înseamnă că vin cu o greutate, venind cu greutatea aceea tasăm solul respectiv, adică noi îl tasăm, dar nu-i dăm nimic în schimb, vă dați seama că e un fenomen principal prin care se întâmplă această degradare accelerată”, a opinat dr. ing. Bogdan Costea.
La pH de 5,2, în sol avem 66% din fosfor blocat
Fără analize corecte ale solului și fără o dozare corectă a elementelor nutritive aplicate, fermierii riscă să strice solul și să-și piardă banii investiți în inputuri care nu folosesc plantelor.
”De asemenea, excesul de elemente nutritive date aiurea, adică fertilizăm câteodată cum n-ar trebui și avem printre elemente care chiar fac foarte mult rău. De exemplu, azotul aplicat nerațional este principalul element acre aduce efecte negative asupra solului. Și efectele negative sunt și structurale, dar mai ales chimice, pentru că provoacă aciditatea. În marea majoritate a cazurilor vedem o pierdere a potențialului optim strict din prisma degradării solului. Dacă ne uităm, un exemplu concret, am un pH de 5,2 – am 34% din fosfor care mi se absoarbe. Deci eu stau cu gândul că dau 100 de kg de fosfor, să spunem, din 100 de kg numai 34 sunt la dispoziția plantelor, restul 66% se blochează, bani irosiți și problema cea mai mare este că acele plante nu se bucură de acel fertilizant pe care tu l-ai dat, nebucurându-se automat producția ta scade, te întrebi unde sunt probleme și unde ai greșit”, a punctat dr. ing. Bogdan Costea.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Dr. ing. Bogdan Costea, Carmeuse Europa (18.01.2023)
