Planul Național Strategic a ajuns la ASAS. Ministrul Petre Daea, față în față cu cercetătorii de top ai României
Angelica Lefter -
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a prezentat noul Plan Național Strategic (PNS) cercetării românești, în cadrul conferinței ”Caravana Cunoașterii Planului Național Strategic 2023-2027”. Evenimentul, organizat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) s-a desfășurat astăzi, vineri – 20 ianuarie 2022, în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS).
Scopul manifestării a fost diseminarea informațiilor privind oportunitățile de finanțare din PNS 2023-2027 și a informațiilor specifice legate de accesarea fondurilor europene.
Ministrul Petre Daea, despre realizarea PNS: ”A fost o muncă susținută ce a pus în pagina concretă obiectivele în așa fel încât să se compatibilizeze cu conceptul european”
Ministrul Agriculturii, Petre Daea și-a început discursul prin prezentarea pe larg a traseului Planului Național Strategic (PNS), de la concepere și până la aprobarea de către Comisia Europeană, punând accentul pe dialogul purtat în cadrul consultărilor fermierii români și deschiderea manifestată începând cu mandatul fostului ministru Adrian Chesnoiu, de către specialiștii din cadrul MADR.
”În momentul în care a apărut la comanda Ministerului Agriculturii Adrian Chesnoiu a intrat rapid într-un dialog productiv cu cei ce erau specialiști în Ministerul Agriculturii și, cu reprezentanții fermierilor și nu numai, susținut, s-a materializat realizarea Planului Național Strategic, care din nefericire nu a putut să recupereze pierderea de timp și decât s-a putut primi de la Comisie acea libertate de încărcare pe platformă doar în 28 februarie, la orele 23:54. Din noiembrie și până atunci a fost o muncă susținută, o muncă ce a pus în pagina concretă obiectivele, măsurile, direcțiile de acțiune, specifice țării românești, în așa fel încât ele să se compatibilizeze cu conceptul european și să se valideze de către Comisia Europeană”, a punctat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Șeful de la Agricultură a continuat prin a prezenta structura Planului Național Strategic despre care a spus că este caracterizată prin faptul că ”se trece de la conformitate la performanță”.
Elementul de noutate: crearea de perdele forestiere din nevoia de a răspunde la condițiile climatice
Ministrul Daea a prezentat cercetătorilor conținutul PNS amintind de toate etapele și reiterând posibilitatea trecerii fondurilor de la un pilon la altul, dar și de principalele obiective ce aparțin Pilonului II. Nu în ultimul rând, ministrul a făcut referire la bugetul alocat acestor domenii de investiții.
”Ce este nou? Că am introdus aici perdelele forestiere. Crearea perdelelor forestiere este elementul de noutate care vine din nevoia de a răspunde la condițiile climatice pe care le avem și pe care le interpretăm acum și în perspectivă. Acest domeniu atât de necesar în partea de sud-est a țării acolo unde vânturile, știți foarte bine că se schimbă de la un moment la altul (…) Lucrurile acestea trebuie să le înțelegem, la natură trebuie să stăm cu fața, să vedem ce măsuri putem lua, cu atât mai mult cu cât mă gândesc la profilul dumneavoastră de cercetători și la obiectivele din cercetare pe care le discutăm și le vrem să le și implementăm folosindu-ne de sursele bugetare, dar și de prevederile de Planul Național Strategic pe care-l avem, care evident are această conductă de alimentare de la Uniunea Europeană cu o sumă importantă pe care trebuie să o folosim.
Al doilea domeniu sunt irigațiile. Aici trebuie să stăruim un pic. Irigațiile înseamnă din modul nostru de gândire și de acțiune să punem în stare de funcționare sistemul principal de irigații care înseamnă stații de pompare, canale de aducțiune și de distribuție, partea centrală a sistemului de irigații, care este extrem de importantă care are susținere din bugetul național și se află în portofoliul Agenției Naționale de Îmbunătățiri funciare (…) apare al doilea drum, dar în același timp, și anume punerea în starea de funcționare a sistemelor secundare de irigații, unitățile hidraulice practic (…) și al treilea, care este o noutate, sistemele locale, care nu sunt condiționate de organizațiile de udători, sunt doar condiționate de existența unor surse de apă posibile pentru irigații, să dăm libertatea fermierilor, indiferent unde se află ei, dacă există o sursă de apă, să o folosească pentru a putea să irige plantele”, a mai punctat ministrul Petre Daea.
Stimularea tinerilor din agricultură, un obiectiv cuprins în PNS
Ministrul a mai opinat că în PNS sunt prevăzuți bani mai mulți pentru stimularea tinerilor fermieri, atât pentru instalare, dar și pentru investiții.
”Investiția în tineri este o investiție puternică pe care trebuie să o susținem și o să vedeți cât de echilibrate sunt puse aceste sume. De altminteri, vă dau ca informație în analiza Comisiei Europene, în echipajul tehnic și în structurile tehnice s-a afirmat și sigur că am primit cu plăcere o asemenea apreciere, că România are unul dintre cele mai echilibrate Planuri Naționale Strategice. Aici, în investițiile tinerilor, ce urmărim: urmărim să permanentizăm atitudinea aceasta pozitivă stimulativă de a schimba generațiile de fermieri. Este obligatoriu, necesar, util și productiv pentru țară, motiv pentru care rămânem în conduita de până acum: să dăm stimulente pentru tineri mai mari și să le urmăriți atât din punct de vedere al investițiilor, care înseamnă: în instalare, în investițiile pe care le fac tinerii fermieri, dar și într-un suport suplimentar prin susținerile directe, prin culoarele de sume prin suplimentarea pe suprafață, cu alte cuvinte redistributive. Voi insista pe această chestiune”, a menționat șeful de la Agricultură.
În cadrul prezentării PNS, ministrul Agriculturii a amintit și despre sprijinul cuplat, atât în sectorul vegetal cât și animal, aici făcând referire la sprijinul cuplat pentru vaca de lapte, taurinele de îngrășare, caprine și ovine. În cele din urmă, ministrul Daea a amintit și despre un alt capitol de interes major – Ecoschemele.
”Aceste ecoscheme se vor aplica tuturor fermierilor, însă diferențiat ca sumă în funcție de dimensiune, tocmai răspunzând, și iată cum revin obsesiv, pentru fermele mici sau pentru tineri… nu e cazul aici. Ecoschema are un suport, are o valoare la fel, pe care o face și fermierul mic până la 10 hectare, și a lui este de 76 de euro pe hectar, iar la ferma mare este mai mică, 56 de euro. (…)”, a spus ministrul Agriculturii.
Un ”Ghid de bune practici” pentru fermieri și apicultori va fi lansat de MADR în colaborare cu ASAS
Nici subiectul neonicotinoidelor nu a fost ocolit de ministrul Agriculturii, care a spus că știe despre ”conflictul” dintre agricultori și apicultori, însă un domeniu fără celălalt nu este posibil.
”Cum să lași descoperite partu milioane de hectare și să nu tratezi sămânța, pentru că mâine, cum sunt căldurile acestea cu umiditate, te gândești să reînsămânțezi porumbul, cu ce costuri, de unde bani, ai pierdut cadența fiziologică, ai pierdut etapele de lucru, n-ai apucat practic să-i vezi frunza, că Tanymecus l-a luat. Lucrul acesta nu putem să-l lăsăm la voia întâmplării și atunci neonicotinoidele le folosim, dar în același timp ne gândim cum protejăm familiile de albine. Și am făcut un calcul, o comparație, în 2007 când am intrat în UE datele statistice ne spun că am intrat cu 981 de familii de albine, azi avem 2.400.000 de familii de albine. Păi am și tratat porumbul, am crescut și familiile de albine, am și protejat culturile de porumb, de floarea-soarelui. Sunt convins că această dispută, prin înțelegere, trebuie să dispară și ne înțelegem prin crearea unui Ghid de bune practici. Și am rugat Academia de Științe și am vorbit cu domnul președinte (n.r. Valeriu Tabără), prin ordin de ministru, cu obligativitatea respectării lui, în așa fel încât să avem același tipar al comunicării, al răspunderii și în același timp al interesului”, a punctat ministrul Daea.
Valeriu Tabără, președintele ASAS: ”De 30 de ani cercetarea agricolă nu s-a regăsit într-un sistem organizat de finanțare europeană”
La rândul său, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), academician prof. dr. Valeriu Tabără, a confirmat că până la data de 10 februarie 2023, acest Ghid legat de utilizarea neonicotinoidelor va fi gata spre a putea fi consultat de fermieri.
”Toată cercetarea agricolă nu poate fi dincolo de ceea ce înseamnă interesul major al producției agricole și al interesului alimentar major al României. Și nu e vorba numai de producție, este vorba de tot ceea ce influențează această producție, de la sursele naturale și până la oameni. Vreau să fac precizarea, și eu le mulțumesc tuturor colegilor din cercetare, și știu foarte bine că de când a început dezbaterea pe PNS, sectorul de cercetare a fost prezent în toate grupurile de lucru. Este, însă foarte important, în perspectivă să ne regăsim pentru că de 30 de ani sectorul de cercetare în agricultură nu s-a regăsit într-un sistem organizat de finanțare europeană (…) Este extrem de important să desfacem aceste ghiduri, mai ales că am văzut la ceea ce înseamnă profesionalizarea, consultanța și celelalte, în care și cercetarea agricolă și învățământul, îmi permit să spun, își regăsesc locul. (…) Pentru că ați abordat problema neonicotinoidelor, pe data de 10 februarie va exista acest Ghid, dar în același timp va trebui să ne adaptăm sistemele și infrastructura ca să putem răspunde la multe dintre probleme, trebuie să aducem argumente de ce relația dintre fermieri și crescătorii de albine trebuie să fie una armonioasă”, a declarat președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), academician prof. dr. Valeriu Tabără.
Discursul său a fost urmat de intervenția prin video-call a Președintelui Secției de Științe Agricole și Silvice a Academiei Române, academicianul Cristian Hera.
Elena Tatomir, director DGPA: ”Se prefigurează o nouă organigramă cu existența unei Direcții de Cercetare la MADR”
În finalul conferinței, a luat cuvântul Elena Tatomir, directorul general al DGPA, care a anunțat înființarea unei structuri speciale în cadrul Ministerului Agriculturii, care impune o nouă organigramă, în cadrul căreia vor fi angajați tineri cercetători.
”Legătura dintre cercetare și Minister, în viitor, se va accentua mai mult pentru că se prefigurează o nouă organigramă cu existența unei Direcții de Cercetare pentru a aduce la Minister personal nou și tânăr care să poată să învețe și să țină legătura cu dumneavoastră și rezultatul muncii dumneavoastră să fie transmis mai departe, prin consultanță, către fermieri, accent deosebit către tineri, cum zicea și domnul ministru. Și noi ne dorim ca să fie o legătură între noi ca minister și dumneavoastră prin acele proiecte de ADER, și nu numai, nu doar să venim cu o serie de documente și să discutăm așa, pe fugă sau să ne vedem într-o altă manieră. Vrem să venim și să vedem și rezultatele dumneavoastră pentru că așa cum știți, nu poți să cunoști un om dacă nu mergi la el acasă să vezi cât de gospodar este sau ceea ce a făcut, de aceea vom avea o structură nouă care va urmări implementarea acestor proiecte”, a completat Elena Tatomir, directorul general al DGPA.
În cadrul sesiunii de informare a fost prezent și Secretarul de stat în cadrul MADR, Ion Găman, alături de Daniela Rebega, director general al AM PNDR.
