• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Emil Georgescu, cercetător: ”Fără alternative de a proteja plantele, revenim la perioada când cultura porumbului era o loterie”

    Angelica Lefter -

    Fără alternative de a proteja plantele, practic revenim ca în perioada din anii 1950-1960, când trebuie să semeni o dată, de două ori, de trei ori, când cultura porumbului era o mare loterie. Este avertismentul făcut de cercetătorul Emil Georgescu din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. Prezent în cadrul unei conferințe de presă privind importanța neonicotinoidelor pentru anumite culturi agricole, Georgescu a arătat că, la acest moment, fermierii nu au alte soluții de combatere a dăunătorilor periculoși pentru culturi precum porumbul, floarea-soarelui sau sfeclă de zahăr.

    Astăzi, vineri – 27 ianuarie, în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Șișești” (ASAS) din București, a avut loc o conferință de presă organizată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care reunește organizațiile LAPAR, Federația Națională PRO AGRO, UNCSV și Forumul APPR. Evenimentul a avut loc în contextul în care Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a emis pe 19 ianuarie o decizie privind posibilitatea Statelor Membre de a acorda autorizații de urgență conform art. 53 din Reg. 1107/2009.

    Emil Georgescu, cercetător: ”Revii după câteva zile, îți dispar plantele și în locul lor vezi gândacii”

    În cadrul conferinței a luat cuvântul Emil Georgescu, cercetător din cadrul INCDA Fundulea, care a subliniat cât de important este ca plantele să fie protejate împotriva dăunătorilor, mai ales la începutul ciclului de viață.

    ”Hai să facem un mic exercițiu de imaginație. Semănați cultura de porumb și floarea-soarelui, ies plantele rânduite și, deci cine are tehnologie performantă și majoritatea avem, tragi cu rigla. Revii după câteva zile, îți dispar plantele și în locul lor vezi gândacii care mișună de colo colo. Acesta este Tanymecus dilatticollis, rățișoara porumbului. Dacă nu îl controlezi de la început și dacă îl lași să se desfășoare, te lasă fără cultura de porumb. Dacă nu vii să protejezi plantele de porumb și floarea-soarelui la început, când au răsărit și până ajung în patru frunze și dacă ai și o vreme caldă și fără ploi, ai cele mai mari șanse să rămâi fără cultură. De asta ne-am întâlnit astăzi, de aceea în ultimii ani au fost atâtea probleme, fiindcă fără alternative de a proteja aceste plante, practic revenim ca în perioada din anii 1950-1960, când trebuie să semeni o dată, de două ori, de trei ori, când cultura porumbului era o mare loterie (…) Cu asta ne confruntăm, dacă nu avem alternativă de combatere a lui, gândacul (rățișoara porumbului – Tanymecus dilaticollisi – n.r.) va face ravagii. Asta înseamnă mai puțină mâncare, mai scumpă, fără loturi semincere, mai puțini bani care merg la stat, deci cam asta este”, a menționat cercetătorul.

    Emil Georgescu a mai arătat că fiecare zonă vine cu particularitățile sale, iar fermierii și cercetătorii din Europa de Vest nu au cunoștință despre realitățile din zona de Est a Europei, iar noua strategie de protecție a plantelor să fie adaptată în funcție de aceste particularități.

    ”Referitor la alternative, nu am spus noi că nu sunt alternative, ci am spus: câmpul și insecta. Noi am observat ce se întâmplă în câmp și am observat că nu sunt alternative viabile. (…)  Revenind la tema conferinței de astăzi, fără alternative, deci fără a proteja porumbul și floarea-soarelui se întâmplă ceea ce bănuiesc că din păcate cu toții ați văzut, cultură rânduită, după care n-a mai fost nimic”, a întărit Emil Georgescu.

    Valeriu Tabără: ”Faptul că CEJ a început să înlocuiască partea științifică, de argument, de ceea ce înseamnă soluțiile practice, este o greșeală aproape de neiertat”

    Tot din sfera cercetării a luat cuvântul și Valeriu Tabără, Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS). Acesta a menționat că este important să apară structuri ale fermierilor români care să-și susțină cu putere cauzele.

    ”Faptul că Curtea Europeană de Justiție a început să înlocuiască partea științifică, de argument, de ceea ce înseamnă soluțiile practice, este o greșeală aproape de neiertat și are consecințe dintre cele mai grave. Și asta trebuie discutată la nivelul de COPA-COGECA și la organismele europene, pentu că și eu aș putea să mă duc, cum s-a întâmplat acum, spuneam ministrului de dimineață, să dau în judecată că mi s-a scumpit pâinea pe masă. Ori în Regulament și-n legile Uniunii Europene, și-n Constituția României, una dintre probleme este să-mi asiguri accesul la hrană. O facem la nivel european a nivelul la care toți cetățenii pot să fie? Am dreptul să mă adresez justiției? Cum să nu! Îmi limitează justiția prin ceea ce-mi face acum, fără să aibă argumentele științifice, partea de producție? O face! Pentru că în lume, oameni buni, suntem la a treia ediție a Forumului Științific Mondial, problemele care se abordează sunt departe de ceea ce avem la nivelul UE din punct de vedere practic și a ceea ce înseamnă viitorul într-o construcție, mai ales în securitatea hranei”, a arătat la rândul său, președintele ASAS, Valeriu Tabără.

    Marius Micu, vicepreședinte COPA-COGECA și reprezentant al Alianței pentru Agricultură și Cooperare

    Marius Micu, COPA-COGECA și AAC: ”Situația impactează toți fermierii la nivel european”

    Din partea COPA-COGECA a luat cuvântul vicepreședintele Marius Micu, reprezentant și al Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Acesta a arătat că situația derogărilor pentru utilizarea neonicotinoidelor, care ar putea fi interzise, impactează atât fermierii români, cât și pe cei europeni. Totodată este așteptată, săptămâna viitoare o comunicare a Comisiei Europene pe ceea ce a transmis Curtea Europeană de Justiție, care apoi va fi supusă interpretării celor doă foruri europene DG SANTE și DG AGRI.

    ”Este o situație care nu impactează numai fermierii din România și impactează toți fermierii la nivel european, mai ales că nu suntem țara cu cele mai multe derogări în ceea ce privește aceste substanțe și atunci este o decizie foarte importantă la nivel european. COPA-COGECA analizează situația în acest moment, vorbind în calitate de vicepreședinte, așteptăm o comunicare din partea Comisiei pe comunicarea Curții Europene de Justiție. Aici va trebui să existe o interpretare din partea DIGI SANTE și DIGI AGRI, iar în funcție de această comunicare care va fi efectuată probabil săptămâna viitoare sau în zilele ce urmează va apărea și un document de poziție la nivelul organizației COPA-COGECA pe acest subiect”, a menționat Marius Micu, vicepreședinte al Federației Naționale PRO AGRO.

    Fostul secretar de stat în MADR a mai subliniat că este important ca ceilalți colegi din COPA-COGECA, să înțeleagă că pe lângă sfecla de zahăr, cultură asupra căreia se discută la nivel european , pentru România sunt foarte importante cultura de porumb și cultura de floarea-soarelui.

    Achim Irimescu: ”Decizia CEJ a vizat interpretarea sugerată de derogarea pentru sfeclă, dar se poate înțelege că se poate extinde și la celelalte produse”

    Prin video-call a participat la conferință  și Ministrul Plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Achim Irimescu.

    ”Ce putem face? În primul rând Comisia Europeană are în perioada următoare discuții și analizează situația și impactul, pentru că, desigur, decizia a vizat interpretarea sugerată de derogarea pentru sfeclă, dar se poate înțelege că se poate extinde și la celelalte produse. Aici este foarte important ca România să vină cu toate elementele menționate de domnul președinte al ASAS, Valeriu Tabără și cei doi cercetători. Vreau să vă precizez că într-un an de zile Comisia și la nivel de comisari și miniștri a cerut României studii foarte serioase, pentru că știm cu toții Regulamentele au un rol foarte important, se aplică în toate statele membre. (…) Revenind la procent, în cazul României 30%, care nu are de-a face cu realitatea din România, desigur, dar aceasta este interpretarea lor ca legiuitori. Acum, vine rolul nostru foarte important, ca toate datele comunicate de cercetarea noastră să ajungă la Bruxelles, la comisarul Kyriakides și la DG SANTE (…)”, a menționat Achim Irimescu, Ministrul Plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

    Vă reaminim că Ministerul Agriculturii a emis pentru acest an mai multe derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor ca tratament sămânță pentru porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Ulterior, pe 19 ianuarie, Curtea Europeană de Justiție a decis că aceste autorizații (derogări) sunt nelegale și Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide. Conform AIPROM, decizia CEJ nu are efect retroactiv, dar organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF România au cerut retragerea derogărilor.


    Te-ar mai putea interesa

    Furtuna Renata ajunge în România – sunt așteptate ploi, vijelii și temperaturi scăzute Mușcate: plantare, îngrijire, înmulțire Făinarea la măr. Semnele atacului, combatere

    Ultimele știri

    Comerțul agroalimentar al UE – creștere pozitivă. Excedent comercial de 5 miliarde de euro Polițiștii au prins trei hoți de vaci. Animalele furate au fost returnate fermierului Subvenții APIA 2024. Terenurile care primesc bani la hectar și cele care sunt scoase de la plată