• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Alin Căprilă, fermier: La momentul acesta, 80% din producția de anul trecut o avem încă pe stoc

    Daniel Befu -

    Acum șase ani ajungeam pentru prima dată în ferma condusă în Coconi, județul Călărași, de Alin Căprilă. O afacere de familie construită împreună cu fratele său afat încă în Marea Britanie, acolo unde cei doi au plecat de tineri pentru a-și face un viitor. Din februarie 2017 și până în februarie 2023, Alin Căprilă a trecut prin momente de cumpănă și greutăți cum numai viața de fermier poate aduce. Cea mai mare lovitură a primit-o când a fost nevoit să renunțe la ferma de vaci Aberdeen Angus, păstrând numai câteva exemplare pentru familie.

    O fermă mixtă cu producție de furaje și vaci de carne care să valorifice mai departe recolta din câmp. Acesta a fost visul pentru care Alin Căprilă s-a întors în România după aproape 10 ani de muncă în Marea Britanie. Alături de fratele său, călărășeanul a luat drumul străinătății și a decis apoi ca banii câștigați să îi investească în agricultură.

    Citiți și: Alin Căprilă – tânărul care a muncit în Anglia pentru a-și face propria fermă acasă, în Călărași

    ”Am făcut liceu de matematică-informatică. De acolo am plecat la Călărași. De acolo am plecat la agronomie cu gândul de a merge în Marea Britanie și să lucrăm, să facem niște bănuți. Am locuit în Marea Britanie, am ajuns într-o fermă de căpșuni unde am lucrat aproximativ 4 luni. De acolo am plecat în Londra și am lucrat în construcții”, a povestit Alin Căprilă pentru rubrica „Fermierii României” din cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1.

    Primii bani câștigați în Anglia au cumpărat primele terenuri

    Alin Căprilă a stat și a lucrat în Marea Britanie timp de 9 ani. ”Deschizătorul de drumuri a fost fratele care a ajuns cu doi ani înaintea mea în Marea Britanie, tot pe același traseu: Facultatea de Agronomie, muncitor sezonier în agricultură. De acolo am am început să lucrăm în construcții. După trei ani și jumatate am reușit să ne facem o societate, societate care funcționează și la momentul acesta, prestări servicii în domeniul construcțiilor. Cred că drumul nostru în Marea Britanie la început a fost oarecum și ghidat de destin că primii bănuți făcuți în agricultură au ajuns să cumpere trei hectare la Coconi, județul Călărași, deși direcția noastră nu era să cumpărăm teren la Coconi, era să cumpărăm teren într-o comună alăturată, de unde proveneau bunicii, la Dorobanțu”, își amintește Alin Căprilă.

    Ferma familiei Căprilă lucrează 700 de hectare

    Ferma familiei Căprilă înseamnă astăzi, pe partea de vegetal, circa 700 de hectare de teren agricol. Din această suprafață, peste jumătate este proprietate. Pământ strâns cu greu, hectar cu hectar.

    ”Când am în 2010-2011 am decis să revin acasă, să mă implic mai activ în achiziția de teren agricol și să încercăm să construim o fermă acasă, pe meleagurile unde am copilărit. Am aplicat oarecum o strategie gândită sau inspirată din Marea Britanie. Pentru a reuși să achiziționăm ceva teren, am gândit o strategie, am făcut două echipe de câte doi băieți și am lipit afișe pe fiecare stâlp de electricitate că achiziționăm teren agricol”, rememorează Alin Căprilă cum a făcut primele achiziții de terenuri.

    Fără cunoștințe în agricultură, Alin Căprilă s-a autoșcolit în camp. Nu a dar greș în niciun an, oricât de greu i-a fost. Iar experiența numită Marea Britanie este cea care stă la baza strategiei aplicate zi de zi în fermă.

    ”Ne-am adaptat. Am învățat și tehnologiile în agricultură. Nu, nu mă consider un mare specialist. N-am dat greș în niciun an până acum sau nu pe o lipsă de experiență sau de tehnologie. Eu îs de părere că dacă omul muncește și vrea să învețe și are capacitate să învețe, e imposibil să nu învețe un lucru. Compensăm lipsa de experiență sau am compensat lipsa de experiență de până acum prin mai multă muncă, prin mai mult efort. Nu ne e frică de muncă, mergem înainte, să fim sănătoși”, spune fermierul călărășean.

    Seceta din 2020 a năruit toate planurile fermierului Alin Căprilă

    Oricât de bun manager ai fi, un an precum 2020 poate să schimbe totul într-o fermă. S-a întâmplat și în ferma familiei Căprilă care s-a văzut nevoită să renunțe aproape în totalitate la efectivul de vaci Aberdeen Angus.

    ”Am încercat să creăm o fermă mixtă, am adus 40 de capete de bovine din rasa Aberdeen Angus, din Scoția, dintr-o fermă de top din Scoția, și doi tăurași la momentul respectiv. Am mai făcut infuzie de genetică din ferme de top din Australia, America, Scoția. Am încercat să facem lucrurile la superlativ, respectiv să facem pași și spre îngrășare, nu doar reproducție, îngrășare. Țelul propus era să ajungem undeva în jur de 500 de capete, iar prin investițiile pe care le făceam în abatorizare, respectiv partea de îngrășătorie, să putem să constituim un nucleu pe zona noastră, pentru crescătorii din rasa asta sau din rasă de vită de carne. Să trecem la un alt nivel cu o cooperativă, să coagulăm, să lucrăm, să ducem lucrurile la alt nivel”, a fost planul pentru ferma de vaci Aberdeen Angus.

    Numai câteva taurine mai populează astăzi ferma de vaci de la Coconi

    Cu acest proiect în minte, Alin Căprilă a accesat un proiect pe fonduri europene. ”Am avut un proiect european destul de mare, care includea și abatorizare, tranșare, respectiv maturarea cărnii, dar din păcate, datorită dificultăților întâlnite, am renunțat la toate lucrurile astea. Importul l-am făcut undeva în 2016 parcă, în 2020 am ajuns undeva la 183 de capete. 2020 a fost un an de mare cumpără pentru noi. Pur și simplu tot câmpul, când vorbim de tot câmpul, mă refer la plante de nutreț, păioase, prăsitoare, absolut totul a fost pârjolit. Cu greu am reușit, cu foarte mare greutate am reușit să adunăm ceva furaj, dar nu pentru 180 de capete ceea ce a necesitat să vindem, ne-a adus în punctul să vindem 50 de capete și după un an atât de neprietenos, am întâlnit și ostilitate din partea instituțiilor statului care au înțeles așa cum au vrut ei situația agricultorului din România. Am fost propuși spre a fi penalizați destul de rău la capitolul subvenții, să dăm și ceva subvenții înapoi, deși ghidul solicitantului, eu consider și în momentul ăsta că ne dădea dreptate pentru situația în care ne aflam”, a relatat Alin Căprilă.

    Alin Căprilă a păstrat câteva exemplare de Aberdeen Angus

    Gradul de calamitate la culturile agricole, între 80 și 100% nu a contat pentru autorități care consideră că, în zootehnie, o calamitate este doar dacă ia foc grajdul sau dacă animalele sunt duse la abator. ”Acest lucru nu m-a lăsat sufletul să îl fac, având în vedere că am avut o genetică net superioară față de sau o genetică de top, cel puțin pe România, iar bună parte din animale erau gestante.
    Nu pot să duc la abator un animal gestant. De-aia am ales să nu-mi iasă mie ecuația matematică în detrimentul situației morale. Pasiunea de a crește animale și de a avea animale de înaltă valoare genetică ne-a rămas în sânge, de aia am renunțat la zotehnie dar n-am renunțat în totalitate. Am păstrat câteva văcuțe doar ca și pasiune pe persoană fizică”, spune fermierul.

    Astăzi, Alin Căprilă se gândește cu tristețe la faptul că, la începuturile fermei de vaci, a fost convins că afacerea va fi una de succes. ”Mă simt dator față de fermieri care ne-au luat exemplu în zootehnie. Mă simt dator față de fermieri tineri, de tineri care au intrat în domeniul ăsta, care este unul foarte greu și noi am fost obligați la rândul nostru să să renunțăm la zootehnie. Am renunțat parțial, am renunțat, n-am scos ideea din cap. Sper ca la un moment dat să întâlnim și momente mai prielnice și să revenim, că cel puțin pe noi ne-a prins microbul”, este optimist fermierul.

    Investește în irigații

    Cu determinare și multă muncă, Alin Căprilă a mers mai departe. A decis să investească mai mult în ferma vegetală, acolo unde irigațiile sunt pariul momentului. A început cu 41 de hectare irigate la care producția de porumb obținută anul trecut, cu un hibrid tardiv a fost de 19 tone la hectar. La porumbul semitimpuriu irigat a recoltat numai 12 tone. Acum stă cu producția în depozite și așteaptă prețuri mai bune.

    ”Până în 2022 erau oamenii de teren ai traderilor erau, eu știu, zilnic la poartă sau telefonau, sau căutau cereale. În 2022 nu, foarte, foarte, foarte puține telefoane legate de producție. Clar că își astupa marjele din alte zone. Nu trebuie să închidem poarta grenelor din din Ucraina. Trebuiesc și ei ajutați, dar trebuie să găsim o soluție viabilă și pentru fermierul român care ajunge să rămână cu marfa pe stoc sau să vândă la niște costuri mai mici decât costurile de producție”, spune fermierul care precizează că ”la momentul acesta aproximativ 80% din producția pe 2022 o avem pe stoc”.

    ”Așteptăm un preț mai corect, să zic așa. Nu mi s-a întâmplat lucrul ăsta până acum. Într-o istorie de 9 ani, 10 ani nu mi s-a întâmplat lucrul ăsta până acum. Sperăm să se finalizeze cu bine. Dacă ar fi să-i punem o ștampilă anului 2023 pe scurta noastră istorie cred că e cel mai dificil și nu e cel mai dificil că n-am mai întâlnit ani, eu știu, cu precipitații reduse. E cel mai dificil, că avem niște costuri de producție cel puțin duble față de ce am întâlnit până acum, față de media ultimilor ani ceea ce e foarte îngrijorător. Una e să nu faci nimic la 2.000 de lei pe hectar alta e să nu faci nimic la 6.000 de lei pe hectar”, explică Alin Căprilă.


    Te-ar mai putea interesa

    Cum va fi vremea în această săptămână. Anunț de la șefa ANM Ce se pune în gropi la plantarea răsadurilor de castraveți Când vine vara – anunțul șefei ANM, Elena Mateescu: Cresc temperaturile!

    Ultimele știri

    Comisia Europeană ne trântește ușa în nas: Nu există temei juridic pentru utilizarea neonicotinoidelor! Seceta – subiect fierbinte la Bruxelles. România a cerut Comisiei Europene măsuri concrete pentru fermieri O familie de oieri își vinde produsele prin propriile magazine. Cel mai cerut este cotletul de berbecuț