Noile reguli pentru fermele de lapte care vor subvenții de la APIA
Roxana Dobre -
Reguli pentru crescătorii de animale care produc sau vând lapte din ferme. Ministerul Agriculturii a făcut public un proiect de act normativ în care sunt incluse norme de care fermierii trebuie să țină cont dacă produc lapte crud și vor să fie eligibili pentru subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sau pentru fondurile europene prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat ieri, marți – 7 februarie, Ministerul Agriculturii a publicat în consultare publică noua formă pentru Ordinul de punere în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023. Actul legislativ va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial și include o serie de condiții ce trebuie respectate de către crescătorii de vaci din România.
Citiți și: Bunăstarea bovinelor – ordin ANSVSA 2023. Condiții obligatorii în ferma de vaci
Condiții minime pentru fermele unde se produce lapte crud și colostru
SMR 5 prevede pentru fermele de animale următoarele cerinţe de sănătate care se aplică producţiei de lapte crud şi de colostru:
a) laptele crud și colostrul trebuie să provină de la animale:
– în bună stare de sănătate și care nu prezintă nici un semn de boală care ar putea duce la contaminarea laptelui și, în special, care nu suferă de o infecție a aparatului genital însoțită de scurgeri, de enterită cu diaree și febră sau de o inflamație vizibilă a ugerului;
– care nu prezintă nici o rană a ugerului care ar putea altera laptele și colostrul;
– cărora nu li s-au administrat substanțe sau produse neautorizate sau animale care nu au făcut obiectul unui tratament ilegal în temeiul Directivei 96/23/CE; (iv) pentru care, în cazul administrării unor produse sau substanțe autorizate, a fost respectată perioada de așteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanțe;
b) în ceea ce privește bruceloza, laptele crud și colostrul trebuie să provină de la:
– vaci sau bivolițe care aparțin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este indemn sau oficial indemn de bruceloză;
– oi sau de la capre care aparțin unei exploatații oficial indemne sau indemne de bruceloză în sensul Directivei 91/68/CEE sau (iii) femele din alte specii, speciile sensibile la bruceloză, care aparțin unui unui efectiv controlat în mod regulat pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea competentă;
c) în ceea ce privește tuberculoza, laptele crud și colostrul trebuie să provină de la:
– vaci sau bivolițe care aparțin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este indemn sau oficial indemn de bruceloză sau
– femele din alte specii, sensibile la tuberculoză, care aparțin unui efectiv controlat în mod regulat pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea competentă. În cazul în care sunt ținute capre împreună cu vaci, caprele trebuie să fie controlate și supuse unor teste de tuberculoză;
d) laptele crud care provine de la animale care nu respectă cerințele prevăzute la lit. b) și c) poate fi utilizat cu autorizația autorității competente, astfel:
– în cazul vacilor sau bivolițelor care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei și nici un simptom al acestor boli sau după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reacție negativă la testul de fosfatază;
– în cazul oilor sau caprelor care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a brucelozei sau care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat și care nu prezintă nici un simptom al acestei boli, fie pentru fabricarea brânzeturilor cu o durată de maturare de cel puțin două luni, fie după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reacție negativă la testul de fosfatază;
– în cazul femelelor altor specii care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei și nici un simptom al acestor boli, dar care aparțin unui efectiv în care a fost detectată bruceloza sau tuberculoza în urma controalelor menționate la lit. b) și c), în cazul în care sunt supuse unui tratament care să asigure siguranța acestuia;
e) laptele crud și colostrul de la un animal care nu respectă cerințele prevăzute la lit. a)–d) și anume orice animal care prezintă individual o reacție pozitivă la testele profilactice privind tuberculoza sau bruceloza prevăzute în Directiva 64/432/CEE și Directiva 91/68/CEE nu trebuie să fie utilizat pentru consumul uman;
f) izolarea animalelor infectate sau suspecte de a fi infectate cu una dintre bolile menționate la lit. a)–c) trebuie să fie eficientă, în scopul evitării oricărui efect nefast asupra laptelui și a colostrului altor animale.
Citiți și: ESB sau boala vacii nebune: semne, măsuri în fermă, despăgubiri
Cerințe privind igiena în exploataţiile de producţie a laptelui şi a colostrului
Fermierii au de respectat și o listă cu cerinţe care se aplică spaţiilor şi echipamentelor. Astfel:
a) instalațiile de muls și spațiile în care este depozitat, manipulat sau răcit laptele și colostrul să fie situate și construite astfel încât să limiteze riscurile de contaminare a laptelui și a colostrului;
b) spațiile destinate depozitării laptelui și a colostrului să fie protejate de vermină și bine separate de spațiile unde sunt adăpostite animalele și, după caz, să dispună de un echipament de refrigerare corespunzător;
c) suprafața echipamentelor care intră în contact cu laptele și colostrul (ustensile, recipiente, cisterne utilizate la muls, colectare și transport) să fie ușor de curățat și, dacă este necesar, de dezinfectat și bine întreținută. Aceasta impune utilizarea unor materiale netede, lavabile și netoxice. După utilizare, aceste suprafețe trebuie să fie curățate și, dacă este necesar, dezinfectate. După fiecare transport sau fiecare serie de transporturi, atunci când intervalul dintre descărcare și încărcarea următoare este foarte scurt, dar în toate cazurile cel puțin o dată pe zi, este necesar ca recipientele și cisternele utilizate pentru transportul laptelui crud să fie curățate și dezinfectate în mod corespunzător înainte de a fi reutilizate.
Condiții pentru fermieri în 2023: Igiena în timpul mulsului, colectării şi transportului
Crescătorii de animale trebuie să țină cont de condițiile obligatorii care se aplică pentru igiena din timpul mulsului, colectării și transportului laptelui. Astfel:
a) mulsul să fie efectuat în condiții de igienă, asigurând în special:
– ca, înainte de a începe mulsul, ugerul și părțile adiacente să fie curate;
– să fie identificate animalele supuse unui tratament în urma căruia există riscul ca reziduuri de medicamente să treacă în lapte și ca laptele care provine de la aceste animale înainte de încheierea perioadei de așteptare prescrise să nu fie utilizat pentru consumul uman;
b) imediat după muls, laptele și colostrul trebuie să fie depozitat într-un spațiu curat, proiectat și echipat astfel încât să se evite orice contaminare, astfel:
– laptele trebuie de îndată adus la o temperatură care să nu fie mai mare de 8°C, atunci când este colectat în fiecare zi și de 6°C, atunci când colectarea nu este efectuată în fiecare zi;
– colostrul trebuie de îndată adus și depozitat separat la o temperatură care să nu fie mai mare de 8°C, atunci când este colectat în fiecare zi și de 6°C, atunci când colectarea nu este efectuată în fiecare zi, sau congelat;
c) fermierii nu sunt obligați să respecte cerințele privind temperatura prevăzute la lit. b) în cazul în care:
– laptele este tratat în două ore după muls sau
– este necesară o temperatură mai mare din motive tehnologice legate de fabricarea anumitor produse lactate și autoritatea competentă autorizează acest lucru.
Standarde minime pentru toate animalele din ferme
SMR 11 – este un alt standard pe care fermierii trebuie să îl respecte la nivel de fermă din 2-23. Scopul cerinţelor este de a proteja bunăstarea animalelor de fermă prin respectarea standardelor minime privind creşterea și îngrijirea acestora. Cerinţele se aplică fermierilor care dețin animale de fermă, din orice specie, crescute în scopuri agricole (bovine, ovine, caprine, păsări, porci, viței, animale de blană, alte animale de fermă). Respectarea cerinţelor SMR 11 se verifică la nivel de exploataţie agricolă.
Crescătorii/proprietarii/deținătorii animalelor de fermă (animale crescute sau deținute în scopuri agricole) au obligaţia să cunoască și să respecte standardele minime pentru protecţia animalelor de fermă, după cum urmează:
Personalul
1. Animalele trebuie să fie îngrijite de personal suficient şi care are competenţa profesională, cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare.
Inspecţiile
2. Toate animalele ţinute în sisteme de creştere în care bunăstarea acestora depinde de îngrijirea umană frecventă trebuie să fie inspectate cel puţin o dată pe zi. Animalele crescute sau ţinute în alte sisteme trebuie să fie inspectate la intervale de timp suficiente pentru a se evita orice suferinţă.
3. Trebuie să fie disponibile surse de iluminat adecvate (fixe sau mobile) pentru a permite o inspecţie amănunţită a animalelor în orice moment.
4. Orice animal care pare bolnav sau rănit trebuie să fie îngrijit corespunzător fără întârziere, iar atunci când animalul nu răspunde la aceste îngrijiri, trebuie să se consulte, cât de curând posibil, un medic veterinar. Atunci când este necesar, animalele bolnave sau rănite trebuie să fie izolate în adăposturi adecvate cu aşternut uscat şi confortabil, după caz.
Ţinerea evidenţelor
5. Proprietarul sau deţinătorul animalelor trebuie să păstreze o evidenţă a tuturor tratamentelor medicale efectuate şi a numărului de animale moarte găsite la fiecare inspecţie. Atunci când este necesar ca informaţii echivalente să fie ţinute pentru alte scopuri, acestea vor satisface, de asemenea, scopurile prezentei norme sanitare veterinare.
6. Aceste evidenţe trebuie să fie păstrate pentru o perioadă de cel puţin 3 ani şi trebuie să fie puse la dispoziţia autorităţii competente atunci când se efectuează inspecţie oficială sau la cerere.
Libertatea de mişcare
7. Libertatea de mişcare a unui animal, având în vedere specia acestuia şi în conformitate cu experienţa acumulată şi cu cunoştinţele ştiinţifice, nu trebuie să fie îngrădită de o asemenea manieră încât să i se cauzeze acestuia suferinţe sau vătămări inutile. Atunci când un animal este legat sau are mişcările limitate permanent ori cu regularitate, trebuie să i se asigure spaţiu suficient pentru necesităţile fiziologice şi etologice, în conformitate cu experienţa acumulată şi cu cunoştinţele ştiinţifice.
Adăposturi şi cazare
8. Materialele utilizate pentru construcţia adăposturilor şi, în special, pentru boxele şi echipamentele cu care animalele pot intra în contact nu trebuie să fie dăunătoare pentru animale şi trebuie să poată fi curăţate şi dezinfectate riguros.
9. Adăposturile şi accesoriile pentru legarea animalelor trebuie să fie construite şi întreţinute astfel încât să nu aibă margini ascuţite sau proeminenţe care să poată răni animalele.
10. Circulaţia aerului, nivelul de pulberi, temperatura, umiditatea relativă a aerului şi concentraţia gazelor trebuie menţinute în limite care să nu fie dăunătoare animalelor.
11. Animalele ţinute în adăposturi nu trebuie să fie menţinute în permanenţă în întuneric şi nici să fie expuse la lumină artificială fără întrerupere pentru un interval de timp corespunzător. Atunci când lumina naturală disponibilă este insuficientă pentru a satisface necesităţile fiziologice şi etologice ale animalelor, trebuie să fie asigurat iluminatul artificial corespunzător.
Animale ce nu sunt ţinute în adăposturi
12. Animalelor care nu sunt ţinute în adăposturi trebuie, după caz şi în măsura posibilităţilor, să li se asigure protecţia necesară împotriva intemperiilor, animalelor de pradă şi riscurilor privind sănătatea lor.
Echipamente mecanice sau automate
13. Toate echipamentele mecanice sau automate indispensabile pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor trebuie inspectate cel puţin o dată pe zi. Atunci când se descoperă defecţiuni, acestea trebuie să fie remediate imediat sau, dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea sănătăţii şi bunăstării animalelor. Atunci când sănătatea şi bunăstarea animalelor depind de un sistem de ventilaţie artificială, trebuie să fie elaborate prevederi privind un sistem de rezervă corespunzător care să garanteze reînnoirea suficientă a aerului pentru asigurarea sănătăţii şi bunăstării animalelor în eventualitatea defectării sistemului de bază. De asemenea, trebuie să fie asigurat un sistem de alarmă care să avertizeze în cazul defectării sistemului de ventilaţie artificială. Sistemul de alarmă trebuie să fie testat cu regularitate.
Hrana pentru animale, apa şi alte substanţe
14. Animalele trebuie să primească o hrană nutritivă, corespunzător vârstei şi speciei acestora, care să le fie administrată în cantitate suficientă pentru a le menţine într-o stare bună de sănătate şi pentru a le satisface necesităţile nutritive. Nici un animal nu trebuie să fie hrănit sau adăpat într-un mod care să producă suferinţe ori vătămări inutile, iar hrana sau lichidele nu trebuie să conţină nici o substanţă ce ar putea produce suferinţe sau vătămări inutile.
15. Toate animalele trebuie să aibă acces la hrană la intervale de timp corespunzătoare necesităţilor lor fiziologice.
16. Toate animalele trebuie să aibă acces la o sursă de apă adecvată sau să-şi poată satisface necesarul de lichide prin alte mijloace.
17. Instalaţiile de furajare şi adăpare trebuie să fie proiectate, construite şi amplasate astfel încât să fie reduse la minimum riscul de contaminare a hranei şi a apei şi efectele dăunătoare ale competiţiei dintre animale.
18. Cu excepţia substanţelor administrate în scopuri terapeutice, profilactice sau în scopul unui tratament zootehnic astfel cum este definit la art. 1 lit. c) din Ordinul MAAP nr. 298/2001 privind interzicerea comercializării şi administrării unor substanţe cu acţiune thyreostatică şi a celor betaagoniste la animalele de fermă, ce transpune în legislaţia naţională Directiva 96/22/CE, animalelor nu trebuie să li se administreze nici o altă substanţă, cu excepţia cazului în care s-a demonstrat, prin studii ştiinţifice de bunăstare a animalelor sau în baza experienţei acumulate, că efectul substanţei respective nu este dăunător sănătăţii sau bunăstării animalelor.
Mutilări
19. Până la adoptarea unor prevederi specifice cu privire la mutilări, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene şi fără a se aduce atingere Directivei 91/630/CEE, trebuie să se aplice prevederile naţionale relevante, în conformitate cu regulile generale ale tratatului.
Metode de creştere
20. Nu trebuie să fie practicate creşterea sau metodele de creştere naturale ori artificiale ce provoacă sau ar putea cauza suferinţe ori vătămări oricăruia dintre animalele implicate. Prezenta prevedere nu trebuie să împiedice utilizarea anumitor metode ce pot produce suferinţe sau vătămări minime ori momentane sau care ar putea necesita intervenţii ce nu ar produce afectări de lungă durată, atunci când acestea sunt permise de prevederile naţionale.
21. Nici un animal nu trebuie să fie ţinut pentru scopuri de fermă, cu excepţia cazului în care este de aşteptat în mod rezonabil că, pe baza genotipului şi fenotipului, poate fi ţinut fără efecte nefavorabile asupra sănătăţii sau bunăstării lui.
Reamintim că începând cu campania 2023 crescătorii de vaci de lapte pot cere subvențiile pe cap de animal sau tona de lapte livrată, atât pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), cât și pentru Sprijin Cuplat Zootehnic Vaca de la lapte sau Ecoschema PD-07 – Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte, plată nouă pentru fermele din România.
Despre subvențiile la vaca de lapte Agrointeligenț-AGROINTEL.RO a scris aici: Ce subvenții APIA se dau pentru vaca de lapte. Lista cu scheme, condiții și plăți
