Tăieri la gutui – reguli pentru tăieri de rodire și formare
Violina Gorcinschi-Jitaru -
Tăieri la gutui – reguli de bază pentru tăieri de rodire și tăieri de formare la gutui. Această specie pomicolă de semințoase are nevoie de tăieri regulate în primii 2-3 ani, apoi se efectuează doar tăieri de întreținere și de normare a producției de fructe.
Iată care sunt regulile de bază pentru tăierile la gutui, așa cum sunt ele prezentate în lucrarea ”Tăierea pomilor de specii sămânțoase” aparținând lui C. Dadu, doctor habilitat în ştiinţe agricole, conferenţiar.
Ca orice pomi fructiferi, și pomii de gutui au nevoie de lucrări de mentenanță și rodire, pentru a mări productivitatea și a crește fructe mari și suculente. Printre acestea se numără și lucrările de tăiere a pomilor de gutui. În primii 2-3 ani de la plantare se efectuează procedee generale de întreținere, printre care tăierile de formare și dirijare a coroanei pomilor prin orientarea ramurilor principale de schelet pe direcția rândurilor
Citiți și: Tăieri la gutui în funcție vârsta pomilor și tip de coroană
Tăieri la gutui – recomandări
Plantațiile de pomi de gutui manifestă o creștere moderată, realizând coroane neregulate, care nu depăşesc înălţimea de 4-5 m. Pomii încep să rodească în anul 3-4 după plantare și fructifică regulat. Gutuiul rodeşte pe ramuri anuale lungi, măciulii şi coarne de melc.
În primii ani, fructele cresc, la toate soiurile, pe ramuri anuale, iar ulterior, pe măciulii. Deoarece gutuiul are o formă bazitonică pentru rodire, se recomandă, mai degrabă coroana natural ameliorată cu mare volum. În timpul formării coroanei, pentru echilibrarea verticală, ramura de prelungire a axului central se scurtează mai slab, comparativ cu cele ale şarpantelor.
Unghiul de ramificare a şarpantelor se corectează prin transferarea direcţiei lor de creştere pe o ramură orientată sub un unghi respectiv.
Subşarpantele se proiectează bilateral altern pe şarpantă la o distanţă de 50-55 cm între ele. Lăstarii concurenţi, lacomi, cei orientaţi în interiorul coroanei și care se află pe latura superioară a şarpantelor se suprimă.
Pentru normarea încărcăturii cu rod o parte din ramurile anuale de pe şarpante se taie la 3-4 muguri. Pentru mărirea unghiului de ramificare al şarpantelor, se scurtează ramura de prelungire a acestora la un mugure exterior sau se transferă direcţia de creştere pe ramuri exterioare.
La pomii tineri, circa o treime din ramurile anuale lungi se scurtează la 1/3 , pentru a realiza măciulii viguroase și normarea încărcăturii cu rod. În următorii 2-3 ani, pe această ramură se scurtează măciuliile subţiri deasupra unui mugure vegetativ sau a unei măciulii viguroase.
Măciuliile slabe de la vârf se înlătură prin scurtarea deasupra unei măciulii viguroase sau a unei ramuri lungi.
În perioada de productivitate ridicată, se aplică tăieri de reducţie a semi-scheletului, ce stimulează formarea unor noi ramuri lungi, producătoare de fructe. Reînnoirea semi-scheletului se face deasupra unei măciulii viguroase ori la o ramificaţie laterală la lemn cu vârsta de 3-4 ani. Pe porţiunea rămasă, măciuliile epuizate şi cele mai îndepărtate de schelet sau semischelet se regenerează.
