• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Bogdan Furfurică, fermier Brăila: ”Parcă suntem încercați să vedem cât mai rezistăm în sectorul acesta”

    agrointeligenta.ro -

    Brăila, poate cel mai reprezentativ județ agricol al României, este și județul în care face agricultură fermierul Bogdan Furfurică. Cu o exploatație ce lucrează în acest moment 1.100 de hectare pe raza localității Traian, tânărul agricultor se confruntă zi de zi cu problemele care ”macină” fermele românești și mai ales pe cele care și-au făcut planuri pentru creșterea performanței.

    ”În ultimii 4 ani am fost provocați de secetă, de pandemie, de război, situații care au făcut ca afacerile din agricultură să nu fie chiar simple, deși simple nu au fost ele niciodată, dar acum parcă suntem încercați să vedem cât mai rezistăm în sectorul acesta. Dar, contrar tuturor adversităților, noi, fermierii, am continuat să înființam și să recoltăm culturile”, a declarat Bogdan Furfurică pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO într-un interviu-portret la începutul campaniei agricole de primăvară.

    Starea culturilor în câmpurile brăilene

    În ferma brăileanului Bogdan Furfurică, starea culturilor inspiră optimism pentru o recoltă viitoare menită să acopere golurile financiare provocate de anul agricol trecut în care câmpurile n-au rodit din cauza secetei.

    ”Anul în care ne aflăm se prezintă bine în acest moment. Am înființat 750 de ha din toamnă, iar rapița, una dintre culturile mele preferate, este într-un stadiu de vegetație pe care nu l-am mai văzut de 5-6 ani, adică foarte bun. La păioase ne-au ajutat precipitațiile și sunt într-o stare de vegetație avansată. Sperăm ca 2023 să fie un an normal din punct de vedere agricol și să putem acoperi pierderile din anul anterior”, spune fermierul Bogdan Furfurică.

    Problemele cu care se confruntă un fermier din județul Brăila

    Debutul campaniei agricole de primăvară vine pe un fond de neliniște în agricultura românească. Este perioadă în care fermierii au nevoie mai mult ca niciodată de predictibilitate, de responsabilitate din partea autorităților care reglementează sectorul agricol.

    ”Avem mai multe probleme la nivel județean, care sunt valabile și la nivel național: irigațiile, comasările terenurilor, legea arendei și strângerea în forme asociative iar mai, nou apărute, avem implementarea Planului Național Strategic și problemele create de exportul masiv al cerealelor din Ucraina. Foarte important pentru fermierii din județul Brăila este acordarea despăgubirilor de secetă la culturile de primăvară, un sprijin fără de care nu știu câte exploatații vor putea merge mai departe având în vedere costurile ridicate la inputuri agricole și prețurile actuale care nu acoperă investițiile în culturi și tehnologie”, punctează fermierul câteva dintre provocările fermierilor brăileni și nu numai.

    Legile importante pentru fermieri nu-și găsesc calea în Parlament

    Bogdan Furfurică este nemulțumit de modul în care legile pentru fermieri sunt dezbătute în prezent la nivel parlamentar, acolo unde inițiativele cu adevărat importante sunt blocate la nivel de comisii.

    ”Trebuie legiferată comasarea terenurilor, deoarece e un pas necesar pentru o eficientizare a fermelor. Știm ca în acest moment legea cu privire la contractul de arendă este în parlament, dar nu se decide perioada contractuală . Din punctul meu de vedere aceasta ar trebui să fie cât mai aproape de 10 ani, pentru că acest lucru ne-ar da siguranță, ne-ar ajuta să ne facem un plan coerent de finanțare și de dezvoltare a afacerii. De asemenea, atunci când mergi la un finanțator acesta caută să ai grad cât mai mic de îndatorare care se poate obține numai cu credit pe o perioada lunga pe care o poți alege dacă ai siguranța producerii veniturilor, deci a continuității suprafeței lucrate”, explică Bogdan Furfurică.

    Direcții în asocierea fermierilor: cooperativa și organizația profesională

    Fermierul consideră că Brăila este un model pentru asocierea fermierilor, inclusiv la nivelul cooperativelor, iar acest lucru trebuie valorificat la nivel național.

    ”Mișcarea formelor asociative o văd în două direcții: asocierea în cooperative, benefică pentru dezvoltarea afacerilor individuale și strângerea în asociații profesionale zonale care, nouă ca fermieri, ne este extrem de utilă în comunicare cu organele abilitate din cadrul MADR cât și pentru transmiterea la nivel central a realității din teritoriu. Știm ca delăsarea este sport național și principiul ”lasă că merge și așa” a fost aplicat intens și în ceea ce privește mediul asociativ. Însă, așa cum se întâmplă în viață, când nu rezolvi problemele înainte ca ele să devine mari, vin ele peste tine mai târziu, iar acum avem inflație la cer, război, secetă și scăderi ale recoltelor. Acestea sunt suficiente probleme pentru a ne determina să facem pași decisivi în a ne desprinde de mentalitatea ”lasă că vine altcineva și ne rezolva problemele” și să implementăm o strategie coerentă la nivel local și național în vederea asocierilor. Putem spune că la nivelul județului Brăila asocierile sunt prezente. Avem atât APA Brăila, liantul între fermieri și autorități, cât și BRAICOOP, una dintre cele mai mari asociații cu scop de business, dar cred că și aici trebuie muncit pentru a crește numărul membrilor și implicit influența pe care acestea o pot exercita la nivel național”, consideră Furfurică.

    Irigații, o chestiune ”fierbinte”. Fondurile europene, o soluție incompletă

    Tânărul fermier este conștient că o parte dintre probleme din câmp sunt independente de voința sau puterea unei forme asociative, oricât de puternică ar fi aceasta. De aceea colaborarea strânsă cu cercetarea și cu autoritățile competente, trebuie să reprezinte cheia pentru noile provocări din fermă, așa cum este cea a deficitului de precipitații.

    ”Pe vremuri ni se spunea că nu trebuie să ne îngrijorăm în legătură cu seceta, că este doar un fenomen tranzitoriu în România. Iată că schimbările climatice din ultimii ani contrazic în mod clar această axiomă. Ideea că nu avem nevoie de irigații pentru că după un an secetos urmează 2-3 buni nu mai este valabilă. Avem deja câțiva ani în care se observă o reducere constantă a cantităților de precipitații, semn că ceva se întâmplă. Sunt mulți bani care vin de la UE și este obligatoriu să-i absorbim, dar, din punctul meu de vedere, problema irigațiilor nu se rezolvă numai cu asta. Cred ca ar trebui stabilit un plan național de irigații care sa vadă sistemul per ansamblu, cu ceea ce exista și ce se face din banii de la Uniunea Europeană”, vede fermierul nevoia investițiilor în irigații.


    Te-ar mai putea interesa

    ANM a emis primul cod roșu din acest an. Județele unde sunt anunțate fenomene extreme Subvenție APIA de 175 euro/hectar. Suprafața eligibilă la plată: minim 100 de hectare Făinarea la castraveți: semne, combatere

    Ultimele știri

    Ard culturile! Incendii în câmp în Duminica Rusaliilor Tragedie la fabrica de lactate din Ibănești. Directorul și alți 2 lucrători au murit. A patra victimă, preluată cu elicopterul Prețul grâului a scăzut la Marea Neagră cu aproape 10 euro pe tonă