Marius Micu, Vicepreședinte COPA-COGECA: ”Trebuie mărită suma totală a compensațiilor pentru fermierii afectați de importurile din Ucraina”
Angelica Lefter -
Împărțirea banilor pentru sprijinul fermierilor afectați de importurile de cereale din Ucraina este în dezacord cu realitatea, este de părere Marius Micu, Vicepreședinte COPA-COGECA.
În opinia sa, este revoltător faptul că fermierilor români le-a fost alocată o sumă mai mică decât celorlalte state, deși în ceea ce privește rutele de tranzit, România asigură între 50-60% dintre acestea. Mai mult, suma totală acordată ca și compensație pentru fermierii europeni, de 56 de milioane de euro, este una mică, consideră oficialul.
Marius Micu, a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că în cadrul unei întâlniri a conducerii COPA-COGECA a pus pe ordinea de zi acest subiect fierbinte pentru fermierii români și că va transmite și un punct de vedere scris în acest sens.
”Chiar aseară am avut întâlnirea în cadrul președinției (COPA-COGECA – n.r.), unde a participat doamna președinte și ceilalți vicepreședinți, unde eu am pus pe ordinea de zi acest subiect și am susținut vehement, nu aș folosi un cuvânt dur, dar este acolo o împărțire inegală pentru că noi tot timpul am raportat care este situația din România, mă refer la nivelul COPA-COGECA, dar și la nivelul Comisiei Europene, și se pare că împărțirea este în dezacord cu realitatea. Astfel, am discutat cu colegii, pe întâlnirea de aseară pe acest subiect, am prezentat din nou datele și în prezent vreau să transmit și un punct de vedere scris pe COPA-COGECA, să avem o reacție pe acest subiect. Însă, trebuie să înțelegem că COPA-COGECA este o organizație la nivel european care reprezintă interesele tuturor membrilor din Europa”, a spus Marius Micu.
Marius Micu: ”COPA-COGECA poate să aibă o poziție care să spună că distribuția trebuie făcută în mod echitabil”
Din punctul său de vedere, organizația pe care o reprezintă poate avea un punct de vedere care să vină în susținerea fermierilor, însă nu se poate exprima cum să fie împărțiți banii la nivel european.
”COPA-COGECA poate avea o poziție în a susține fermierii români că într-adevăr există probleme, cât și pentru fermierii polonezi, cât și pentru fermierii bulgari, chiar dacă nu sunt în Copa-Cogeca, pentru fermierii din Europa care întâmpină probleme din cauza perturbării pieței din cauza conflictului din Ucraina și poate susține această poziție către instituțiile de resort și de decizie care pot veni cu soluții pe acest subiect. Însă, trebuie să înțelegem totuși că COPA-COGECA nu se poate exprima cum să se împartă banii în raport cu decizia europeană. Dacă este să discutăm strict pe distribuție, COPA-COGECA poate să aibă o poziție care să spună că distribuția trebuie făcută în mod echitabil. COPA-COGECA este un instrument prin care, și pe care îl folosim pentru a spune care sunt problemele și pentru a reuși să convingem autoritățile de la nivel european pentru a veni cu soluții în acest sens. Iar COPA-COGECA este alături de noi și vă asigur că nu doar pe acest subiect am făcut demersurile necesare la nivelul COPA-COGECA, dar și pe alte probleme, inclusiv neonicotinoidele sau pe celelalte probleme pe care le întâmpinăm la nivel național sau european. Trebuie să înțelegem că COPA-COGECA este o organizație umbrelă, este ca o mamă care are mai mulți copii și trebuie să împartă în mod echitabil și just, către toți acești copii, resursele pe care le are și eforturile pe care le are”, a explicat Marius Micu, vicepreședinte COPA-COGECA pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Polonia primește aproximativ 52,4% din suma totală alocată pentru compensații, Bulgaria 29,8% și România primește doar 17,9%
Având în vedere că fermierii din România primesc doar 10 milioane de euro, față de cei bulgari care primesc 16 milioane de euro și de cei polonezi, care primesc cel mai mult, 30 de milioane de euro, modul de împărțire pare unul injust, mai ales că România asigură între 50-60% din ceea ce înseamnă tranzitul cerealelor, a opinat oficialul român.
”Într-adevăr, este revoltător pentru fermierii din România ca le-a fost alocată o sumă mică prin această redistribuire, însă trebuie să vedem situația din mai multe puncte de vedere și trebuie spus faptul că România, în ceea ce privește rutele de tranzit asigură undeva, după estimarea mea între 50-60% în ceea ce înseamnă tranzitul cerealelor, produselor, de fapt, agricole, din Ucraina, către țările terțe. Adică, suntem într-un procent mai mult de jumătate, ceea ce înseamnă că suntem la fel de afectați ca și Polonia în ceea ce privește această situație. În ceea ce privește repartiția sumelor respective, trebuie să precizăm faptul că dacă luăm în considerare că noi asigurăm între 50-60% din rutele de tranzit, din exportul produselor agricole din Ucraina, distribuirea este inechitabilă, pentru că Polonia primește aproximativ 52,4% din sumă, căci vorbim de 56 de milioane de euro (suma totală n.r.), Bulgaria primește 29,8% din această sumă și România, din păcate, primește doar 17,9% din sumă. Astfel, că acest procent de 17,9% care ni se repartizează, este inechitabil în comparație cu efortul pe care îl depunem pentru a sprijini fermierii din Ucraina, prin faptul că asigurăm aceste rute de tranzit, pentru că, după cum am spus 50-60% din ceea ce înseamnă tranzitul produselor agricole din Ucraina este asigurat prin România”, a completat Marius Micu.
Marius Micu: ”La nivel de Guvern trebuie să avem acțiuni concrete în directă legătură cu Președinția Comisiei Europene, să negociem aceste sume”
Oficialul a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că Guvernul României ar trebui să aibă acțiuni concrete, să explice și să negocieze aceste sume, la nivelul Președinției Comisiei Europene, iar eforturi trebuie întreprinse și de Ministerul Agriculturii, dar și europarlamentarii români.
”Acum, în ceea ce privește decizia, trebuie să ne concentrăm sau să luăm în calcul că decizia este la nivel european și atunci asta înseamnă că toate eforturile pe care ar trebui să le întreprindem, trebuie efectuate la nivel european. Asta înseamnă că la nivel de Guvern trebuie să avem acțiuni concrete în directă legătură cu Președinția Comisiei Europene, să explicăm și să negociem aceste sume, pentru că această propunere de distribuire a banilor este inechitabilă. Totodată, ministerul Agriculturii trebuie să depună la nivel comisarului pentru Agricultură toate eforturile și a dat toate explicațiile necesare prin care să demonstrăm că asigurăm acest procent de tranzit și că suma este inechitabilă Totodată, trebuie activați toți europarlamentarii români să comunice în partidele europene referitor al această decizie inechitabilă și totodată și într-adevăr, noi, fermierii trebuie să facem toate demersurile prin toate organizațiile profesionale, naționale sau la nivel european, pentru a ne susține punctul de vedere, însă accentul la nivel european trebuie pus pe sumă, pe anvelopa totală”, a arătat vicepreședintele COPA-COGECA.
În altă ordine de idei, și dacă întreaga sumă ar fi alocată doar României, banii ar fi insuficienți, a explicat oficialul.
”Suma de 56 de milioane de euro dacă ar fi alocați doar pentru România nu ar fi suficienți. De ce spun acest lucru? Pentru că România are în prezent, aproximativ, stocate produse agricole , într-un cuantum de 5 milioane de tone. Vreo 2 milioane sunt grâu, 2 milioane porumb și aproximativ până într-un milion reprezintă semințe de floarea-soarelui ceea ce înseamnă că dacă am împărți în mod logic ceea ce înseamnă 56 de milioane la cantitatea stocată pe care o putem lua în calcul la momentul acesta, să spunem că este afectată piața agricolă mondială, ar înseamnă un echivalent de aproximativ 1 1 euro/tonă, ceea ce înseamnă că dacă am lua în calcul doar costul de depozitare pe lună al unei tone care înseamnă undeva la 4 euro, ar însemna că am acoperi doar costul cu depozitare pentru vreo 3 luni, 3 luni și puțin. Asta înseamnă că și dacă am avea distribuită toată suma către România, ar acoperi doar costul de depozitare pentru o perioadă de 3 luni, ceea ce nu reflectă, de fapt, impactul negativ asupra pieței naționale, pieței europene sau pieței globale”, a spus vicepreședintele COPA-COGECA .
Trebuie mărită suma totală a compensațiilor în funcție de nevoile țărilor afectate de război, iar în plan secund discutată distribuirea banilor
Decidentul la nivelul european, Comisia Europeană, prin Comisarul UE pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, ar fi trebuit să țină cont de măsura nevoilor țărilor afectate, a mai opinat vicepreședintele COPA-COGECA .
”Eu consider că obiectul central în discuție este să ne axăm în primul rând pe decident, care decident este la nivel europen, Comisia Europeană, comisarul pentru Agricultură, trebuie să discutăm în primul rând anvelopa, să fie una pe măsura nevoilor din țările afectate, limitrofe cu Ucraina, mai ales că România are aproximativ 25% din granițele sale cu Ucraina, avem 13 puncte vamale cu Ucraina și, în primul rând, trebuie să discutăm anvelopa care trebuie crescută, după care să discutăm, totodată, în plan secund, despre o împărțire echitabilă”, a spus Marius Micu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Marius Micu: ”Comisarul european pentru Agricultură să ne prezinte metodologia în baza căreia a făcut distribuirea compensațiilor”
Totodată, vicepreședintele COPA-COGECA , Marius Micu a cerut să fie făcută publică de către comisarul European pentru Agricultură, metodologia de calcul pe baza căreia s-a făcut împărțirea banilor pentru aceste compensații.
”Este foarte interpretabilă situația pentru că, haideți să presupunem că România asigură 50%, Polonia asigură 50%, nu înseamnă că nu iau Bulgaria în calcul, și este clar că procentele de redistribuire și așa sunt inegale, România nu are cum să aibă mai puțin de 50% ca procent de asigurare a rutelor de tranzit. Mai trebuie să ne uităm al un punct, și anume la metodologia de calcul. Și aici am și făcut o comunicare în acest sens, să i se prezinte de la nivel european, Comisarul să ne prezinte metodologia în baza căreia a făcut această distribuire, de ce? Pentru că din informațiile pe care le am, din discuțiile la nivel european, se pare că în metodologie s-a luat în calcul media ultimelor 5 ani în comparație cu producțiile din 2022. Să nu uităm că războiul a început în anul 2022, asta înseamnă că impactul a început în 2022, în prezent și în viitor, nu putem să ne raportăm la 5 ani în urmă, când nu aveam o astfel de situație geopolitică, deci inclusiv metodologia trebuie să fie suspusă calculului”, a conchis Marius Micu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
