Trei tendințe din piața laptelui cu care fabricile din România pot da lovitura
Roxana Dobre -
Tendințe actuale pe piața laptelui din România și nu numai. Industria de procesare a laptelui cunoaște transformări profunde, iar antreprenorii trebuie să se adapteze și să ofere consumatorilor produsele cerute de aceștia. Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) a dezvăluit care sunt produsele pe care piața lactatelor se va axa în perioada următoare.
Laptele fără lactoză, produsele cu multă proteina și procesarea zerului se numără printre tendințele noi ale pieței care vor înlocui într-un procent semnificativ cererea de lapte de consum, a dezvăluit Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO, ediția de marți, 30 mai.
Citiți și: Fermierii cer un preț minim de 2 lei pe litrul de lapte la poarta fermei
Dorin Cojocaru, APRIL: Laptele fără lactoză este un trend care se duce foarte mult în sus
Schimbările privind nivelul de trai al populației, precum și poluarea sau alimentația, au dus la schimbări majore privind gradul de tolerare al unor alimente. Astfel, în ultimii ani s-a vorbit tot mai mult de intoleranța la lactoză, mai ales în rândul copiilor, ceea de a dus și la o schimbare a ”trendului” pe piața laptelui.
Dorin Cojocaru a subliniat că piața este într-o schimbare continuă iar producătorii trebuie să se alinieze cerințelor, mai ales că la nivel european alți concurenți înțeleg mult mai rapid nevoia de progres.
”În primul rând trebuie să pleci de la ideea ce vrea consumatorul acum, dar și ce vor vrea copiii consumatorului peste 10 ani. Eu văd tendințele pe anumite game de produse și asta n-am mai spus-o până acum. Spre exemplu, laptele fără lactoză. Este un trend care se duce foarte mult în sus. De ce? Pentru că noile generații de copii au intoleranță la lactoză, se schimbă structura genetică, stilul de viață, alimentația. Și atunci am nevoie de o enzimă ca să poată să fie digerabilă și să nu dea starea de balonare. Organismul uman are o cantitate de lactază, o enzimă care e pe cale de dispariție în stomacul nostru. De ce este pe cale de dispariție? Fie că persoana respectivă a avut o gastrită, avem o alimentație neregulată, bea foarte multe carbogazoase etc.”, a adus lămuriri președintele APRIL.
Acesta a explicat că extragerea lactozei se face în fabrici, iar procesatorii chiar au adus în atenția premierului Nicolae Ciucă nevoia de investiții pentru retehnologizare, astfel încât punctele de procesare din România să se poată alinia cerințelor pieței.
”Procedeul de eliminare a lactozei se face la procesare, există niște mașini cu care, prin membrane, se extrage. Observ că mulți români au înțeles care este tendința, mă refer la procesarea românească și investesc în astfel de tehnologii. De aceea este nevoie de bani pentru investiții și noi am cerut primului ministru (Nicolae Ciucă n.r). I-am spus că noi în 2023 avem nevoie de fonduri pentru a investi în retehnologizare, ca să fim competitivi cu marfa venită în afară”, a mai spus Dorin Cojocaru.
Citiți și: Fermier: Vacile care stau pe pășune produc cu 3 litri de lapte mai mult pe zi
Produsele cu conținut mare de proteină și procesarea zerului – afacerile cu care au putea da lovitura procesatorii
O altă tendință pe piața lactatelor este reprezentată de produsele cu un procent ridicat de proteină, a remarcat Dorin Cojocaru.
”Am văzut iaurturi, batoane etc. Deci aceasta este tendința. Proteina animală este cărămida de bază a dezvoltării organismului uman, a masei musculare, a scheletului și așa mai departe”, a completat Cojocaru.
Prețedintele APRIL a subliniat că un sector care nu este valorificat la potențialul enorm pe care îl are în piață, este cel al zerului, adică surplusul de lichid care se scurge din lapte după procesarea acestuia.
”Ce trebuie să facem noi ca să rezistăm pe piață? Trebuie să investim foarte mulți bani, și o spun de vreo 10 ani, în retehnologizarea și prelucrarea zerului lichid și zerului praf, care se numește proteină lactică. Cred că o spun din 2010, am făcut 13 ani de când tot insist. Partea bună este că în prezent există niște tehnologii foarte avansate și am văzut câteva. De exemplu, nu se pierde nimic pentru că la ultima filtrare a zerului recuperezi o parte din grăsime, recuperezi proteină, o reintroduci în fluxul tehnologic. Deci toate fabricile de procesare din Uniunea Europeană au tehnologii și utilaje pentru recuperarea grăsimii și proteinii pierdute prin zer”, a mai arătat Dorin Cojocaru.
Dorin Cojocaru: Noi plătim să distrugem zerul iar alții ni-l vând scump
Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), a atras atenția în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducţie TVR şi Agrointeligenţa – AGROINTEL.RO, că în România se petrece un paradox: procesatorii plătesc să distrugă zerul, iar concurenții lor din Europa îl valorifică cu profit bun.
”În România, zerul îl considerăm deșeu și plătim la PROTAN (firmă de neutralizare a deșeurilor alimentare n.r) să îl distrugem. Deci noi plătim să distrugem proteina și grăsimea și după aceea ce facem? Cumpărăm din spațiu intra-comunitar proteină lactică, praf la prețuri exorbitante. Și atunci am văzut într-o fabrică în România, capital românesc, cum se poate extrage nu numai proteină/grăsime ca să facă o smântână sau un unt, pe care o reintroduce pe fluxul tehnologic dar ajunge prin osmoză inversă la apă bidistilată, demineralizată pe care o folosește la sistemul SIP, dezinfecția instalației pe interior. Deci recuperează apa din zer. Mai ales că viitorul nu sună bine din punct de vedere al managementului apei, al resurselor de apă. Și străinii ce fac? Această apă o recuperează și ți-o vând la hipermarket ca apă demineralizată pentru fierul de călcat, pentru lichid de parbriz ș.a.m.d.”, a mai dezvăluit Dorin Cojocaru.
Investițiile în procesarea zerului ar trebui finanțate prin PNS
Dorin Cojocaru a mai arătat să zerul poate sta la baza procesării unei întregi game de produse, de la cele pentru sportivi, la medicamente sau alte suplimente nutriționale.
”Acele batoane energizante proteice, ele sunt făcute pe un substrat proteic, de obicei ori de cereale, dar în mare parte cred că peste 80% e proteina lactică, adică zer praf ultrafiltrat. Gândiți-vă la suplimente pentru sportivi, medicamente sau tot felul de suplimente nutriționale care sunt înglobate în substratul acesta. E o întreagă industrie aici pe care noi ar trebui să o dezvoltăm prin Planul Național Strategic (PNS). Este o chestiune de valoare adăugată de care ar beneficia toată lumea, toată filiera pe lanțul de producție, inclusiv statul român”, a explicat Cojocaru.
Acesta a reiterat că propunerea privind procesarea zerului a adus-o în atenția publică încă din 2010 dar fără succes până acum. ”Repet, eu spun din 2010: haideți să facem centre de colectare zer, să-l condensăm la nivel regional, dacă nu putem la nivel județean, pentru că sunt făbricuțe mici care, să zicem, procesează 20-30 tone de lapte pe zi pentru cașcaval, brânzeturi, și sunt sufocați de atâta zer – că-i întrebam dacă mai sunt oameni care cresc porci, măcar să-l dați la porci, nici porci nu mai sunt! Plus că Direcția Sanitar-Veterinară nu te lasă să dai mâncare la porci la întâmplare. Bine controlat în consum, dar tu trebuie să faci dovada că l-ai neutralizat sau l-ai distrus într-un incinerator. Deci noi trebuie să fim competitivi și acesta este anul când trebuie să investim în tehnologie și în competitivitate, pentru că în toamnă va fi război la raft”, a conchis Cojocaru.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Dorin Cojocaru, Președinte APRIL (30.05.2023)
