• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Primarul unei comune cu 7.000 de oi: ”Prețul la mieii de lapte n-ar trebui să scadă sub 20 lei, plus cei 8% compensația statului”

    agrointeligenta.ro -

    Anul acesta prețul la mieii de lapte n-ar trebui să scadă sub 20 lei plus cei 8% compensația statului român, consideră primarul comunei Stejaru din județul Tulcea. Aici, fermierii spun că în acest moment sunt în jur de șapte mii de oi mame adică aproape același număr de miei. De trei ori mai puțin decât în 2004, un an de referință pentru fermierii tulceni.

    „Sunt satele cu cele mai mari ferme de miei, dar nu mai sunt satele cu cele mai mari turme de oi. Avem ferme cu 30,40, 50.000 de capete pe stabulație, un rulaj anual de peste 200.000 capete de miei crescuți pe stabulație liberă. Am început să renunțăm la creșterea efectivului matcă și să ne axăm pe îngrășarea mieilor de lapte”, a spus Enache Dumitru, primarul comunei Stejaru, județul Tulcea.

    ”Mielul de lapte este subapreciat”

    „Mielul de lapte este subapreciat pentru că în momentul când el a crescut la 17-20 kg în viu el trebuie înțărcat și atunci se speculează acest moment și se oferă prețurile foarte mici și nereale. Anul acesta prețul la mieii de lapte n-ar trebui să scadă sub 20 lei plus cei 8% compensația statului român, iar cei la partea de berbecuți, miei la 40,50kg, acum prețul este de 14-15 lei/kg direct la vapor”, a spus jurnaliștilor de la Dobrogea TV primarului comunei Stejaru, județul Tulcea.

    Crescătorii de ovine se plâng și că cei care cumpără animale pentru export au ajuns să prefere berbecuții din rasa Karakul, care se adaptează mai greu la climatul din Dobrogea.

    O altă problemă cu care se confruntă oierii este lâna care rămâne după tunsul oilor. Dacă până acum treizeci de ani aceasta era folosită în industria textilă, acum, în cel mai bun caz o cumpără turcii. Dacă nu se întâmplă asta, lâna ajunge în sobe sau la gunoi.


    Te-ar mai putea interesa

    Agnes Jansen, olandeza care produce legume bio la Sărata: Mă pensionez și caut pe cineva să continue ferma Vremea de Florii. Anunțul șefei ANM, Elena Mateescu Macerat de coada calului – rețetă. Beneficii

    Ultimele știri

    Tehnologia Chemark Rom la rapiță pune bazele unor producții mari în Teleorman, la ferma Nutrelo Trei boli periculoase depistate în cultura sa de grâu de fermierul Georgian Corniță Se construiește o nouă fabrică ce va prelua lapte de la fermierii români