Cu banii câștigați în Anglia, soții Cristina și Mihai Merlușcă și-au făcut propria fermă de familie

Violina Gorcinschi - 5 aprilie 2023 20:20

Cristina și Mihai Merlușcă și-au dorit dintotdeauna să poată asigura un trai mai bun familiei lor cu trei fiice. Cei doi soți au muncit împreună, iar pentru visul lor de a avea propria fermă, Mihai Merlușcă a trudit ani buni în Anglia, pentru străini. Toți banii i-a trimis acasă, acolo unde Cristina Merlușcă, o femeie puternică, a reușit să se împartă între creșterea copiilor și munca la fermă.

Soții Merlușcă au pus pe picioare o fermă în 2009, în satul Preluci din comuna băcăuană Agăș. Atunci s-au decis că vor să crească animale, mai ales că această îndeletnicire este una cu tradiție în familia lui Mihai. Nu s-au înțeles de la început ce animale să cumpere, dar în final, bărbatul și-a convins soția să investească în oi, iar apoi să completeze efectivul și cu 12 văcuțe de lapte.

„Am fost plecat în Anglia în 2007 până în 2009. După aia, când m-am întors în februarie, am hotărât cu soția să cumpărăm niște animale. Mi-au fost dragi oile și am cumpărat oi. Am pornit de la județul Bistrița-Năsăud și am cumpărat 120 de oi și am plecat de la alea și acuma le-am înmulțit și aveam în jur de 250 de oi”, a declarat Mihai Merlușcă în cadrul unui reportaj difuzat în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1.

Cu toate greutățile și neajunsurile, soția sa l-a susținut în dorința sa de a avea o fermă de oi. „A plecat în zona Bistriței și a spus că știi, eu m-am hotărât să cumpăr oi. „Mă susții?”, „Da, te susțin”, că era și firesc în momentul acela, iar de multe ori când mă mai supăram eu pe multe lucruri care erau neajunsuri, îmi spunea: „dar ai spus că mă ajuți”, da, îl susțin, mergem în continuare. Am considerat că într-o familie trebuie să se susțină unul pe celălalt”, a spus Cristina Merlușcă.

Primul saivan a fost unul închiriat

Inițial, familia Merlușcă nu a avut propriul adăpost pentru turma de oi și le-au ținut în chirie într-un saivan, până au cumpărat un teren și au construit grajdul.

„Am stat doi ani de zile în chirie la un saivan, că nu eram pregătiți pentru grajd, cu saivan cu tot ce trebuie. Am căutat teren, am început să tragem apă, încetul cu încetul am făcut saivanul, grajdul, am mai înmulțit animalele. Am ajuns să nu ne descurcăm pentru că subvenția era mică, iar costurile erau prea mari. La noi, fiind o zonă de munte, iarna vine undeva în noiembrie și pleacă în aprilie. Toate cerealele și 80%, poate 70% din fân noi îl cumpărăm, chiar ce facem aici în zonă, facem doar de pe pășunea noastră, de pe terenurile noastre care facem manual, cosim cu cositoarea manuală și strângem cu tot manual”, a explicat Cristina Merlușcă.

Familia Merlușcă și-a hrănit turma pe pășuni străine, în schimbul produselor obținute în urma îngrijirii animalelor. După multe eforturi și tentații de a renunța, au obținut o sursă de hrană pentru animale care le-a salvat afacerea. Le-a luat mulți ani până când primăria a decis să le concesioneze un teren.

„Pășunea pe care o avem și pe care am avut-o înainte a fost pe proprietățile oamenilor. Noi dădeam la oameni, pentru folosirea terenului de pășunat, ceea ce produceam. Pășunea de la consiliu a fost concesionată de o asociație în anul 2009. Și în momentul în care nu aveam pășune, nu aveam nici subvenții, am vrut să cedăm, să vindem animalele și în anul 2021 am reușit și am luat pășunea de la primărie și a fost mai bine”, își amintește fermierul.

Ca să crească ferma, Mihai Merlușcă a plecat din nou la muncă în Anglia

Creșterea turmei de sute de oi a însemnat multe sacrificii, bani și efort pentru această familie. Mihai Merlușcă a trebuit să plece din nou în Marea Britanie să muncească, pentru a face bani ca să îi investească în îmbunătățirea fermei, timp în care soția sa, Cristina, a muncit pe brânci îngrijind atât de fetițele sale, cât și de turma de oi.

„Nu aveam balotieră și nici terenul nu prea ne ajuta atât de mult. Am spus să mai plece doi ani în Anglia. Asta este, încercăm să mai supraviețuim. Dacă nu, vindem. Și am spus nu vindem pentru că vindem ieftin și cumpărăm scump, că așa se întâmplă. Doi ani de zile am stat singură, a fost foarte greu, una din cele mici, cea mai mică fetiță a mea, venea mereu cu mine și știa ce fac eu. La un moment dat, la fătări, era greu cu mieii, că nu puteam să-i deosebesc. Și am găsit o soluție, am început să iau un spray și am început să pun oaia numărul unu, mielul numărul unu, oaia numărul doi, mielul numărul doi. Când i-am făcut poze soțului și i-am trimis a zis, doamne, ce mi-ai făcut la oi.  Era singura soluție. Si am ajuns în primăvară, mai venea el la trei-patru luni că nici nu putea să vină atât de des. În general, venea în perioada Paștelui când erau de vândut mieii”, a povestit Cristina Merlușcă.

Rămasă singură acasă cu ferma și cu copiii, Cristina Merlușcă a trecut printr-o serie de provocări. Cea care a marcat-o cel mai mult a fost interacțiunea cu samsarii, cei care veneau să le cumpere animalele și care încercau să o păcălească să le dea pe aproape nimic.

„Când veneau samsarii, sentimentul era groaznic, pentru că ei negociau cu tine și-ți dădeau un preț de nimic, eventual își băteau și joc. Te și înșelau la cântar și mai ales dacă eram singuri era și mai grav. Spuneau că nu pot să încarce, că îi durea spatele. Deci tot tu trebuia să încarci și după aia negociau. Ba chiar într-un an am spus că e de ajuns, că la un moment dat a spus că-mi dă un preț, după ce i-au încărcat voia să-mi dea alt preț. Și am spus, nu, nu pleci de-aici pentru că eu am muncit toată iarna și tu.. Asta este cel mai grav, că nu avem puncte de desfacere sau eventual noi să fim cei direcți, adică să mergem direct la cel care cumpără miel, nu să fie acești intermediari, asta este cea mai mare problemă la noi, zic eu, în zonă cred că și în țară, dacă nu greșesc”, a explicat Cristina Merlușcă.

Cât timp s-a ocupat singură de ferma de animale, Cristina Merlușcă s-a dovedit nu doar tenace, dar și foarte creativă în a veni cu noi soluții pentru a-și ușura munca. ”Doi ani de zile am stat singură, a fost foarte greu. Cea mai mică fetiță, care avea atunci doi ani, cred că poate știe mai bine povestea noastră. Ea venea mereu cu mine și știa tot ce fac eu. am avut două ajutoare, doi băieți, dar să știți că tot greu a fost. La un moment dat, la fătări era greu să văd atâta oaie cu atâta miel alb că nu puteam să-i deosebesc. Și am găsit o soluție: am luat spray și am început să pun pe ele: oaia numărul unu, mielul numărul unu, oaia numărul doi, mielul numărul doi. Când i-am făcut poze soțului și i-am trimis a zis: Doamne, ce mi-ai făcut la oi. Măi dar, zic, era singura soluție. Sau dacă erau doi gemeni n-aveam de unde să știm care sunt, trebuiau verificați dacă sunt supte, dacă nu sunt supte, dacă mă rog, erau anumite procedee pe care trebuiau făcute”, își amintește Cristina Merlușcă.

Femeia a povestit despre toate aceste greutăți cu zâmbetul pe buze, însă, adăugând că primește și satisfacție din a avea grijă de animale.

„Relaxarea este momentul când ești foarte stresat să vii seara sau după ce faci curățenie la miei și să-i vezi cum mănâncă și să le auzi zgomotul ăla cum mănâncă din lucernă. Pentru mine este cea mai relaxantă chestie pe care o pot face”, a explicat crescătoarea de oi din satul Preluci.

Costurile tot mai mari au dat peste cap planurile soților Merlușcă

Mihai Merlușcă s-a întors la familia sa și la fermă și a continuat să muncească pentru a dezvolta și mai mult activitatea, însă au existat multe obstacole, printre care și scumpirile din ultima vreme care îi afectează pe majoritatea fermierilor. În ultimii ani, familia doar a investit în fermă, iar profitul a întârziat să apară.

„Din suprafața care o deținem noi, facem în jur de 30 de tone de fân. Restul cumpărăm: porumb, cumpărăm în jur de 20 tone pentru animale și fân, cred că tot în jur de vreo 10-20 de tone din zona de câmp, zona de șes, asta fiind zona Bacăului sau zona Harghita. Sincer să vă spun, începând de anul trecut, au fost mai scumpe și porumbul și fânul. Anul ăsta este și mai scump ca anul trecut. De când au început cu scumpirile, este mai greu, chiar foarte greu. Cât de cât au fost plătiți și mieii dar, nu la cât trebuia și brânza cât de cât la noi în zonă este plătită, dar din cauza costului la porumb și la fân ieșim cam egal, deci nu-i mare avantaj. Practic, ultimii ani nu au fost ani de profit. Soluția ar fi să fie prețul la miei mai bun. Prețul la miei, la lână și la produsele tradiționale pe care le facem noi”, a precizat fermierul.

Cu toate acestea, fermierul nu se dă bătut. Pasiunea sa pentru crescutul oilor nu este întâmplătoare. Acesta a moștenit îndeletnicirea de la străbunicul său, Constantin Merlușcă care, pe vremuri, a fost un crescător de oi respectat în zonă, cu un efectiv de 300-400 de capete.

„După doi ani de zile de când am început oieritul, mi-am dat seama că e foarte greu și nu știu dacă o să reușesc să merg până la capăt, dar ținând cont dacă sunt un strănepot de-al lui Constantin Merlușcă. Dânsul a fost crescător de oi și a fost primul moștenitor în muntele Cărunta la 1.500m. Avea 300 – 400 de oi. Aici în zonă era văzut cel mai bine. Am reușit și datorită soției, că m-a încurajat și m-a ajutat foarte mult și ma ajută în continuare. Am reușit să ajung acum în situația în care aș fi vrut să fiu acum 10 ani”, a povestit fermierul.

Între timp, soții Merlușcă au adus în fermă și vaci, care îi ajută în perioada în care oile produc puțin. De la cele 12 vaci, aceștia iau lapte din care fac produse pe care le vând cunoscuților și oamenilor din zonă. În schimb, ar mai fi lucruri care lipsesc pentru a le ușura munca și în care vor să investească pe viitor.

„Avem un motocositor și am achiziționat o greblătoare, o folosim pentru strânsul fânului, doar atât. Cu balotiera sau altceva nu avem. Pe partea de mecanizare ne-ar fi util un tractor, am încercat să facem un proiect, dar n-am reușit. Am vorbit cu un consultant să facem demersuri și sperăm că se dă drumul la proiect în anul ăsta, în toamnă sau anul viitor, în anul 2024 și sperăm să rezolvăm cu o platformă de gunoi și cu un utilaj, ne-ar ușura foarte mult munca la fermă”,

Brânza în coajă de brad și untul de oaie, două produse care se vând imediat

Deși ferma familiei Merlușcă a avut probleme cu vânzarea cărnii de miel, produsele lactate sunt foarte apreciate în zonă, în special brânza făcută în perioada verii. Printre produsele foarte populare ale fermei din județul Bacău, se numără brânza în coajă de brad, brânza în beșică, untul de oaie și urda.

„Pentru brânza în coajă de brad se folosește un anumit tip de brad, este de la o anumită zonă unde este mai umed. Toată lumea o preferă pe aceea de coajă de brad. Brânza în beșică este tot acea brânză pe care o punem în coajă de brad, numai că este pusă în beșică adusă de la abatoare de porci. Această brânză de la beșică rămâne într-un fel cu aroma ei naturală de brânză, nu are o tentă de brad și se păstrează mult timp.  În momentul când se face cașul, rămâne jântuitul, așa se spune la noi, un unt mai gros de culoare albă spre culoarea laptelui. Se pune într-un budurău, le spunem noi, din lemn până se dospește. Avem o ustensilă cu care se bate untul atât de mult, până ce se face.  Acel unt nu prea avem timp să-l păstrăm, toată lumea îl cere, deci are un gust dulce-acrișor și toată lumea îl preferă. E un pic mai gras decât untul de vacă. Foarte rar ne punem pe iarnă în caserole,  jumătate, un kilogram, depinde cum, dar cererea este mare și pentru acel unt”, a explicat, mândră, Cristina Merlușcă.

Fetele din familia Merlușcă au moștenit pasiunea pentru animale

Cele trei fete ale familiei sunt un sprijin pentru soții Merlușcă, iar pasiunea părinților pentru animale le-a făcut să iubească munca la fermă și chiar să urmeze studii în domeniu.

„Noi avem trei fete, una în momentul ăsta este la doctorat, a terminat Facultatea de Medicină Veterinară în Iași, a doua fetiță este la universitate în București, iar cea mică, mezina, spunem că este băiatul familiei.  A crescut cel mai mult în această fermă și cred că cel mai mult ea își dorește să rămână aici în zonă. Când vin în vacanță întotdeauna vin să ne susțină, vin să ne ajute, deci nu, nu fug de munca în fermă”, a spus, mândru, Mihai Merlușcă.