• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mihai Anghel, Cerealcom Dolj: O persoană care deține un hectar cultivat cu grâu nu trebuie luată în calcul ca fiind producător!

    agrointeligenta.ro

    Unul dintre cei mai mari fermieri, dar și cei mai cunoscuți fermieri români, Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, a vorbit într-un interviu acordat jurnalistului Marius Tucă despre situația dificilă în care se află agricultorii din țara noastră.

    Mihai Anghel, care deține Cerealcom Dolj, una dintre cele mai mari ferme producătoare de cereale şi oleaginoase din România, consideră că fermierii români nu au absolut niciun element care să fie în favoarea lor. Anghel spune că nu putem compara prețurile de producție din România cu cele din Ucraina.

    „Legislația europeană, fixată prin politica agricolă europeană, impune anumite restricții în procesul de producție al cerealelor. Asta înseamnă o creșterea semnificativă a prețurilor de producție. Noi, fermierii români, nu avem dreptul să folosim sămânță din soi modificat genetic, care are un potențial de producție mult mai ridicat; nu putem să folosim substanțe fitosanitare sau pesticide (doar cele care influențează foarte puțin sănătatea consumatorului). În plus, îngrășămintele pe care le utilizăm au un preț semnificativ mai ridicat decât cele din zona Ucrainei sau a Rusiei. Putem vorbi și despre suprafețele imense de pe care ucrainienii și rușii cultivă cereale, comparativ cu noi, unde suprafețele au fost relativ reduse după modelu Uniunii Europene”, a declarat Mihai Anghel la Marius Tucă Show.

    În România, o persoană care deține un hectar de pământ și îl cultivă cu grâu ca să nu moară de foame, este considerat producător agricol, a adăugat antreprenorul. „Nu ar trebuie să fie luat în calcul ca fiind producător.”

    Prețul grâului s-a prăbușit la 1.000 de lei pe tonă

    Acesta a arătat că, la începutul războiului din Ucraina, prețul unui kilogram de grâu era, în România, la 1,8 lei. Prețul s-a menținut până în vară, când s-a încheiat acordul privind coridorul cerealelor. Din momentul respectiv, prețurile au început să scadă ”dramatic” la circa 1.000 de lei pe tonă cât este în prezent, a subliniat Mihai Anghel. ”este prețul afișat, dar nu sunt cumpărători nici la prețul acesta”, a spus Mihai Anghel care consideră că, fiind în război, uncraineni au scos grâul din țară ”la orice preț”.

    ”La nivelul actual al prețului grâului, nici ei nu stau pe roze”, a mai spus Anghel care a arătat că din cazua situație grâului de la Marea Neagră, exportatorii români au pierdut piețele tradiționale de transport în țările terțe –  Iordania, Egipt etc.

    ”Grâul stă în hambare, dar țineți cont că anul trecut a fost unul cu secetă agresivă. (…) A produs jumătate cât producția dintr-un an normal.  Anul acesta se arată un an normal ca producție. Dacă nimic nu se schimbă, greul pentru agricultorii din România, acum începe”, a spus proprietarul Cerealcom Dolj.

     

    Te-ar mai putea interesa

    Scandalos: Fermierii români – cu cerealele blocate! Toate trenurile de marfă au fost alocate grâului din Ucraina În timp ce prețurile în portul Constanța scad, Ucraina își mută cerealele prin România Seceta devastează porumbul din Franța și Germania: România și Bulgaria, singurele excepții pozitive din UE Guvernul a aprobat programul prin care românii din Diaspora primesc 200.000 de euro pentru a porni o afacere în România Consiliul Concurenței: Amenzi de 83,2 milioane de lei pentru 21 de companii din agribusiness

    Ultimele știri

    Un fermier a declarat război păsărilor cu ajutorul unor figurine gonflabile Amenzi de 20.000 de lei pentru fermierii care nu raportează ce stocuri au în ferme Schimbare importantă la subvenția de 1.500 euro pentru micii fermieri Un deputat AUR cere Consiliului Concurenței să verifice modul în care funcționează piața cerealelor Fermierii, avertizați să anunțe la timp pagubele cauzate de secetă. Termen-limită: 15 octombrie