Rapița semănată…anormal. Producția la hectar care l-a convins pe Alexander Degianski să extindă suprafața
agrointeligenta.ro -
Rapiță anormală. Așa își alintă fermierul Alexander Degianski câmpurile imense de galben în care tehnologia nouă pe care o aplică îi oferă rezultatele mult așteptate. Pasionat de agricultură, dar și de inovație, tânărul doctor inginer este deschis mereu să își împărtășească experiența și cu alți colegi fermieri.
Alexander Degianski administrează în județul Timiș compania Forest and Biomass România. În jurul comunei Giulvăz, agronomul lucrează în jur de 5.000 hectare de teren arabil și în două comune, Petriș și Apadia, sunt înființate și exploatate 5.000 hectare de pădure.
”Forest and Biomass România are o un specific aparte față de alte ferme vegetale și agricole din România, în sensul că pe lângă culturile clasice de grâu, rapiță, floarea-soarelui, porumb, soia, orz, avem și o componentă de cultură energetice – plop energetic pentru biomasă pe 300 de hectare, care au fost distribuite pe terenurile mai neproductive, terenurile cu băltiri și zonele mai puțin profitabile culturii mari. Am făcut acest lucru din două rațiuni – unul de a restructura solurile, de a le îmbunătăți și al 2-lea argument este cel economic, pentru că pe acele terenuri nu doar că nu recoltai nimic – aveai aceleași investiții ca pe orice alt teren și pierdeai foarte mulți bani de două ori – din inputuri pierdute și din lipsa productivităților”, a declarat Alexander Degianski în cadru unui interviu realizat pentru emisiunea TVR 1 Agrostrategia, în cadrul rubricii Fermierii României.
Cele două culturi favorite ale fermierului sunt rapița și floarea-soarelui. În cazul rapiței, a pus în aplicare chiar și un experiment, iar pe câmpurile semănate diferit, cultura a devenit ”anormală”.
”Aparte la această rapiță este faptul că am încercat să schimb un pic tehnologia din mai multe considerente și anume, că avem de-a face cu o înverzire mult mai puternică și forțată a Europei și o limitare tot mai mai mare asupra utilizării pesticidelor – fapt pentru care am zis că trebuie să găsim alternative care să nu ne compromită totuși producțiile – de a avea o cultură sănătoasă, lipsită de buruieni și aerisită. Și în al doilea rând, o economie de sămânță de 40% – este din nou puțin sau nu este deloc de neglijat. Dacă în fanii anteriori semănam rapiță la 12,5 cm distanță între rânduri ca și grâul – după aceea am trecut la 25 – am zis că trebuie să văd și să încerc semănând rapița la 70 cm între rânduri pentru a o putea inclusiv prăși – ceea ce și fac – de a face o economie de semințe”, a explicat Alexander Degiansski ce face rapița sa să fie ”anormală”.
În primii doi ani, testare a fost sortită eșecului din mai multe motive: fie densitatea la semănat a fost prea mare, fie prea timpurie. Anul trecut, însă, pe 45-50 de hectare, producția la rapița semănată la o distană de 70 cm l-a convins pe tânărul agronom de eficiența metodei. ”Am avut o productivitate cu aproape 800 kg mai mare decât la cultura convențional semănată – undeva la 4.400 kg la hectar dacă nu mă înșel, față de 3.600 kg la hectar în cultura rapiței convențional semănate. Anu acesta avem dintr-un total de aproape 1.000 de hectare de rapiță, undeva la 400 semănate în acest stil. Vedem că această cultură arată de la foarte bine în sus iar la anul, cu siguranță întreagă suprafață va fi semănată în acest fel. Economia de semințe este una semnificativă. Dacă rapița convențională semănăm între 45 și 50 de boabe pe metru pătrat, aici semănăm între 28 și 30 de boabe pe metru pătrat”, ne-a vorbit ing. Degianski despre ”experimentul” său.
În tot ceea ce face, Alexander Degianski este atent la costuri. Oricât de promițătoare ar fi o tehnologie nouă rentabilitatea ei economică primează. Regula se aplică și la rapița anomală semănată în județul Timiș.
”Economia de costuri la hectar este un pic greu de cuantificat din prisma semințelor. Avem această reducere de 30-40% în ceea ce privește consumul de semințe, iar un sac fiind 1.000 lei – poate mai puțin pe hectar, din punct de vedere economic, reducerea normei de semănat nu aduce un beneficiu economic major. Vorbim de câțiva zeci de euro pe hectar, dar marele avantaj este faptul că ai o plantă sănătoasă, aerisită, care valorifică mult mai bine atât solul, cât și aerul din jur. Există curenți aer care circulă, bolile nu se instalează atât de ușor, pot face o lucrare mecanică pentru eliminarea buruienilor și până la urmă este pentru mine un alt aspect relativ important acela că semănând cu o semănătoare de precizie, răsărirea este mult mai uniformă, implicit și vegetația este mult mai uniformă față de o semănătoare de păioase”, explică fermierul avantajele rapiței semănate la distanța de 70 cm între rânduri.
”Provoc fermierii care doresc să nu mă creadă pe cuvânt, să încerce în propriile ferme pe suprafețe mai mici la început și sunt convins că vor crește în suprafață pe parcursul anilor. La rapiță să încerce această tehnologie de a semăna cu semănătoare de prășitoare la 70 cm între rânduri, la o densitate de 28-32 de boabe pe metru pătrat – și nu vorbim de boabe germinabile, vorbim de boabe fizice și boabe germinabile mai puțin de 30 – să nu se grăbească cu semănatul mai repede – în zona noastră de 5 septembrie, chiar 10 septembrie – să-i aplice o fertilizare echilibrată cu nu foarte multe îngrășăminte azotoase toamna și o cantitate de azot mai susținută în primele perioade ale primăveri”, a mai spus fermierul cu privire la rapița ”anormală”.
Cu un câmp care promite, fermierul Alexander Degianski nu se grăbește totuși să își calculeze profitul. Până la recoltare, preferă să nu se pronunțe pe marginea prețurilor și a plusului la hectar.
”Am avut anul trecut o situație cu totul atipică, când la recoltat și înainte de recoltat am avut niște prețuri de nu puteam visa în cele mai fericite gânduri și am avut preț la rapiță de aproape 5.000 lei tonă. Am avut preț de la grâu de 2000-2000 și ceva de lei tonă. Într-adevăr, a fost frica aceea de a vinde ceva ceea ce nu ai, în contextul în care mulți fermieri s-au ars în campania trecută din cauza secetei sau altor conjuncturi, dar în campanie prețurile au fost din nou și foarte bune. Eu am ales să vând absolut tot la recoltat – grâu, rapiță, floare, porumb și am făcut – adică am luat o decizie bună. Aș fi luat o decizie și mai bună dacă vindeam chiar în timp ce recoltam, nu după ce am terminat – și sincer, mi-este greu să găsesc o explicație de ce cineva a avut gândul că așteptând până anul următor în luna ianuarie, februarie, martie, prețurile ar putea să crească peste ceea ce a fost în luna mai – în speță 2 lei grâul, 4,50 lei rapița. Poate a fost și o presiune din partea instituțiilor care creditează și dorința de a scăpa de aceste credite. Poate a fost și o sfătuire mai defectuoasă din partea unor consultanți, poate a fost și o latură sentimentală în care credeai că acest trend nu se va termina, dar eu îmi aduc aminte de la americani există două vorbe – când un lucru sună prea bun să fie adevărat, de obicei nu este. Și al doilea este dat însuși de președintele american Rolanld Regen, care zicea – ” cele mai periculoase cuvinte pe care un cetățean le poate auzi sunt ”bună ziua, suntem de la guvern și vrem să vă ajutăm!” – iar prefer să am siguranța banilor în cont decât un viitor ajutor guvernamental ca urmare a pierderilor datorită restricțiilor sau a lipsei restricțiilor cerealelor ucrainiene pe teritoriul României”, spune fermierul Alexander Degianski.
Rapița ”anormală” cultivată de Alexander Degianski
