Unii fermieri au culturile sub apă, la alții e secetă cruntă! Nina Gheorghiță, LAPAR: Putem să estimăm costurile, veniturile – nu!
Angelica Lefter -
Anul agricol este la extreme. Condițiile meteo împart majoritatea fermierilor în tabere: cei care se roagă să se oprească ploile și cei care așteaptă o picătură de apă de luni buni. Vremea pune, din nou, în pericol producțiile agricultorilor, iar la acest moment, fermierii nu pot spune cum vor arăta culturile în care vor intra cu combinele.
În România, la momentul de față, o parte din țară are parte de ploi abundente și inundații care au măturat sute de hectare de teren cultivat, o altă parte se confruntă cu lipsa apei în sol, cu seceta pedologică. Astfel, în județe precum Vaslui și Caraș-Severin, apele au distrus culturile din câmp și solariile fermierilor, iar în altele, precum cele din Câmpia Bărăganului, județele Călărași sau Brăila, culturile agricole suferă deja din cauza lipsei apei în sol.
Nina Gheorghiță, Vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR și fermier care lucrează 650 de hectare de teren în zona Bărăganului, în comuna Roșiori, sudul județului Brăila, a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO cât de necesară este apa în sol și cum poate influența culturile de toamnă, dar și pe cele semănate în primăvară.
”Într-adevăr, dacă privim la nivel de țară, în primăvara aceasta am avut precipitații, însă nu în toate zonele au căzut în cantități suficiente, măcar să putem obține recolte la nivelul mediu al zonei. Noi cu ferma suntem poziționați în sudul județului Brăila, unde cantitățile de precipitații în primăvara aceasta au fost foarte mici. Adică să ai o singură ploaie în luna martie de 12 litri și una în aprilie de 12 litri și ieri (28 mai), una de 10 litri și restul, 2, 3, 4, 5 litri pe metru pătrat, adică atât cât să se răcorească puțin cultura și să se înmoaie praful, acelea nu sunt ploi. Și, într-adevăr, suferă, la neirigat, culturile de toamnă de secetă și nici porumbul sau floarea-soarelui nu au talia corespunzătoare numărului de frunze, tot din cauza lipsei apei. Grâul acum suferă îngrozitor pentru că el umple bobul, deci este într-o fază în care consumul este maxim. Noi, în județul nostru și în fermă, cu siguranță vom fi bine la final, pentru că noi și irigăm. Mare parte din suprafața cultivată cu grâu este irigată, la fel și la rapiță, nu am irigat cine știe cât, am dat 80 de litri de apă, adică două udări a câte 40 de litri pe metru pătrat, dar suficient încât să putem spera la o producție care să depășească 6 tone la hectar”, a declarat Nina Gheorghiță.
Ploile sunt așteptate în Bărăgan
Vicepreședinta LAPAR a explicat că ploile ar fi binevenite în zona Bărăganului și acolo unde seceta s-a instalat deja pentru că este posibil ca umiditatea în sol să regleze situația, mai ales dacă vorbim de porumb și floarea-soarelui.
”Întotdeauna niște ploi reglează situația, ele încă ar putea ajuta. Pot ajuta grâul la potențialul pe care îl are astăzi, nu la potențialul pe care l-ar fi avut cum trei săptămâni. Te gândești la culturile de primăvară, la floarea-soarelui, la porumb, soia, care, dacă am avea precipitații măcar normale, ar putea recupera, pentru că sunt într-o fază de dezvoltare, nu sunt în momente critice privind consumul de apă. Anul va fi foarte dificil, indiferent cât va ploua de acum înainte, pentru că, totuși, din potențialul culturilor, mă refer la cele de primăvară, neavând rezerve de apă în sol, tot ceea ce va cădea de acum încolo ele vor consuma, poate doar să fie un an cu excedent de ploi în perioada care va urma să poți să spui că recuperăm. Dar, când îți faci venitul pe hectar, prețul de vânzare, indiferent de cultură astăzi, cu siguranță va fi un an foarte dificil, chiar și în zonele în care au fost precipitații, pentru că la culturile de toamnă, noi toate costurile le-am avut pe cele de anul trecut. Îngrășămintele s-au ieftinit, s-a mai ieftinit și motorina, dar din februarie încoace, lucrările de primăvară erau deja făcute la costurile de anul trecut. Foarte greu ne vom acoperi anul acesta costurile, poate la niște producții excepționale”, a arătat Nina Gheorghiță.
Nina Gheorghiță: Putem să estimăm costurile, veniturile – nu!
Vicepreședinta LAPAR și fermierița Nina Gheorghiță a menționat că este foarte greu ca agricultorii să-și poată face calcule. Deși ei pot estima producția, nu pot estima fluctuația prețurilor sau schimbările de pe scena mondială.
”La momentul acesta tehnologia este aproape încheiată, se mai fac tratamente pe vegetație, inclusiv la culturile de toamnă, mă refer la grâu, poate încă nu s-a dat ultimul tratament care să protejeze cumva spicul de boli, dar și pentru înțepăturile de insecte, dar în rest, cu excepția recoltatului orice fermier își poate face costul astăzi. La culturile de primăvară și aici ne apropiem de încheierea tehnologiei. La fel, rămâne recoltatul și irigatul. Putem să ne estimăm costurile, veniturile nu, să sperăm că nu vor mai coborî prețurile, dar nu avem nicio garanție că rămân la nivelul acesta și în sens invers. Desigur, mai sunt zone în lume unde se discută despre secetă și atunci mai putem să avem niște creșteri de prețuri, e și războiul de la graniță și bursa este foarte sensibilă la măsuri luate de închidere, deschidere a culoarului. Trăim așa, în fiecare zi, o multitudine de incertitudini, acesta este cuvântul zilei – incertitudinea!” a apreciat vicepreședinta LAPAR, Nina Gheorghiță pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Nina Gheorghiță: ”Nu putem să gândim pe termen lung și totul pornește de la partea legislativă”
Fermierii trebuie să-și ia măsuri de precauție indiferent de domeniul agricol în care activează, dacă ne gândim la schimbările politice, la legislația care uneori nu îi avantajează, dar și la schimbările climatice, a mai adăugat Nina Gheorghiță.
”Noi oricum suntem supuși unor riscuri pe care, în parte, le putem controla printr-o asigurare a culturilor, printr-o structură a culturilor în fermă astfel încât să împarți riscul, în cazul unei culturi să-ți alegi o gamă de soiuri și hibrizi cu o timpurietate diferită (…) astfel încât să îți asigure măcar supraviețuirea. Numai că atunci când discuți de decidentul politic și de cadrul legislativ, aici puterile n-ar trebui să fie atât de limitate, dar astăzi sunt limitate. Se vede că nu putem convinge să avem o strategie agricolă națională de așa manieră încât chiar să trecem și să construim în agricultură. Noi astăzi nu putem să gândim pe termen lung și totul pornește de la partea legislativă. Ca să faci irigații, îți trebuie bani. N-ai cum să irigi, să dai două ape pe hectar fără să te gândești că trebuie să investești câteva mii de euro pe echipamente. De unde să iei banii, dacă tu nu ai o durată minimă de arendare? Trebuie să te duci la bancă să arăți că ai pe minim 7 ani, un credit nu-l rambursezi în 2-3 ani, și atunci cum să convingi banca? Am impresia că ni se pun nouă, fermierilor, în cârcă toate nerealizările sectorului, dar nu ni se dă niciun instrument care să ne ajute să ne ridicăm la nivelul așteptărilor sectorului. Aici ar trebui să vorbim mai mult. Eu, ca vicepreședinte LAPAR, oriunde ajung expun aceste lucruri”, a menționat Nina Gheorghiță, care a opinat că încă mai este vreme ca agricultorii să își facă calculele, deoarece ”grâul nu a ajuns la bob”.
