Solarul îngropat construit de Silviu Todoș. Investiția l-a costat 8.000 de euro și a meritat fiecare bănuț
Daniel Befu -
Solarul îngropat din ferma lui Silviu Todoș este deja vedetă. Inspirat din ceea ce a citit pe internet și din ceea ce a văzut în străinătate, bihoreanul și-a construit un altfel de solar. Un solar îngropat. Structura s-a potrivit la fix pe terenul în pantă deținut de fermier în satul Leș, comuna Nojorid, iar investiția s-a dovedit rapid a fi una extrem de eficientă.
Silviu Todoș are 60 de ani și locuiește cu familia în comuna Nojorid, sat Leș, județul Bihor. Șofer de meserie, dar pasionat de agricultură, bihoreanul și-a extins gospodăria în timp, transformând-o într-o fermă de familie. Are câteva animale, o componentă de cultură mare, ceva legume în câmp și, mândria lui, un solar îngropat.
Solarul îngropat, inspirat de o structură din Austria
Inspirația pentru solarul îngropat i-a venit fermierului din călătoriile pe care le-a făcut prin afară și din ce s-a documentat online. Așa a decis să ridice în regim propriu un solar îngropat, o structură cu o suprafață de 700 de metri pătrați – are 70 metri lungime pe 10 lățime.
”Am lucrat în Austria vreo 4 ani de zile, timp în care prin deplasările mele din Austria am fost inspirat de câteva modele ce le-am văzut acolo. La fel, solarii îngropate în pământ care sigur mi-au atras atenția și m-am gândit să-l adaptăm și la noi, la condițiile pe care noi le avem aici în Leș”, a declarat Silviu Todoș în cadrul unui reportaj difuzat în rubrica Fermierii României din cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție TVR și Agrointeligența.
Solarul îngropat pe care bihoreanul l-a văzut în Austria era unul contruit în trepte și așa i-a venit ideea de a copia modelul pe terenul lui în pantă, cu expunere sudică.
”L-am construit din cauza diferenței de nivel și din cauza formei foarte neregulate a terenului. N-am putut folosi țeava roluită așa cum se folosește de regulă la solarii în mod normal și am folosit fier beton de 22 -PC de 22 care s-a dovedit a fi mult mai flexibil și mult mai ușor de modelat în funcție de cum ne cerea poziția solului. Construcția propriu-zisă, adică modul în care noi l-am gândit și l-am adaptat după posibilitățile noastre a fost fie – arcele fiind mult mai flexibile decât țeava, a fost nevoie de susținere în minim trei puncte și pentru asta am făcut o susținere pe mijlocul arcelor și de stânga-dreapta, încă două puncte de susținere pentru stabilitate. La noi bat vânturi, bat vijelii câteodată și construcția are nevoie de susținerea asta în trei puncte. Deosebit de importantă am găsit aerisirea solarului și este aerisirea solarului și în direcția aceasta am folosit să zic diferența de nivel care creează în mod natural un curent, un efect de fel care vara nu s-ar putea realiza sub altă formă decât știu eu, cu costuri sau cu intervenții altele decât naturale”, explică fermierul care a precizat și modul în care se face circulația aerului în solar: ”Diferența de nivel face ca acești curenți de aer care vin – aer rece care vine de jos să urce sus. Aerul se încălzește în solar în partea de sus și aerul rece de jos împinge aerul cald spre în sus și respectiv în afara solarului. În partea de sus, e un adevărat feohn de aer cald”.
Citiți și: Serele săpate sub pământ, o afacere experimentală care a eșuat la Buzău. Deocamdată…
Ideea de la care a plecat construcția solarului îngropat a fost aceea de a folosi energia pământului, izolația termică și protecția pe care o oferă.”S-a dovedit a fi într-adevăr de succes, în sensul că deși de la jumătatea spațiului în sus e foarte cald vara, iarna, jos, căldura din sol ajută la menținerea plantelor fără niciun fel de intervenție și costuri pentru încălzire, și ne-am gândit că cea mai bună idee ar fi pentru cultura a doua. Am avut castraveți până în luna ianuarie, pe sfârșit, fără niciun fel de costuri suplimentare – adică legate de încălzire – și înseamnă sigur și un preț foarte bun în extrasezon. Am dorit și ne-am gândit că ceea ce facem, să facem pentru extrasezon”, punctează proprietarul solarului îngropat.
Structura inedită face posibilă cultivarea legumelor nu doar peste iarnă, ci și în cele mai toride veri. ”Am observat că vara, când căldurile într-adevăr depășesc pragul suportabil de către plante, jos la nivelul solului și să zic la un metru înălțime, se păstrează o temperatură destul de constantă. Dacă jos la un metru, până pe la 1 metru, avem 25° și sus 35°-40°, iarna avem la fel la nivelul solului în jur de 20°”, explică Silviu Todoș.
Aerisirea, o problemă din cauză că solarul este foarte lung
Experiența culturilor în solar îngropat au scos la iveală și câteva minusuri ale structurii pe care, acum, fermierul își dă seama că a construit-o cu o lungime prea mare. ”Nu reușește să se facă ventilația corespunzătoare pentru buna dezvoltare a plantelor. Dacă ar fi fost mai scurt – ăsta e 70 metri – dacă ar fi fost de un 50 de metri lungime, ar fi fost aerisirea mult mai bună și nu am fi avut inconvenientul acesta”, a declarat fermierul care spune că din cauza aceasta, a lipsei de aerisire, nici polenizarea culturilor nu se face cum ar trebui.
Citiți și: Solarul de legume tip Mittleider: caracteristici. Cum se construiește
Ca o soluție la problema aerisirii, Silviu Todoș ia în calcul să facă aerisiri la jumătatea solarului. ”Să facem ferestre cum se face în mod normal sau să-l împărțim în două. Alternativa totuși cea mai valabilă pe care am considerat-o și o considerăm noi cea mai valabilă, e să ne restrângem activitatea sau să ne concentrăm asupra a două sau trei culturi care se pretează și care s-au dovedit de anul trecut că funcționează. Exemplul care mie îmi place cel mai mult și care am observat că-i merge cel mai bine e cultura de leuștean care în primăvară devreme intră în vegetație foarte devreme, datorită căldurii și a mediului care se creează aici și în perioada cea mai bună, în extrasezon, avem frunză verde. ”, precizează fermierul.
Solarul îngropat va fi ”mobilat” cu paturi înălțate
O altă cultură care merge bine în solarul îngropat este cea de castraveți pentru care bihoreanul vrea să construiască pe margini niște paturi înălțate, urmând ca leușteanul să rămână pe zona centrală a solarului. ”Stratul înălțat va fi la 80 cm înălțime și va fi mai ușor de cules producția, ne vor putea ajuta și oameni mai în vârstă, care nu trebuie să se aplece pentru a culege. Am văzut că funcționează, avem deja câteva tufe de leuștean puse la 60-80cm înălțime și e foarte plăcut să culegi la nivelul ăsta și așa ne-am propus și așa vrem să facem”, spune Todoș.
Citiți și: Solarul de legume. Costul investiției per metru pătrat și profitul pe an
Costul pentru un solar îngropat: 8.000 de euro
Construcția unui solar îngropat nu este dificilă și nici scumpă, cu condiția să știi ce faci. Un astfel de spațiu protejat își are particularitățile sale, așa că dacă structura nu este bine făcută, ea se poate prăbuși. ”Cheltuielile cu execuția lucrării s-au ridicat în jur de 8.000 euro. Sigur, am insistat și am vrut neapărat să facem bazin de apă în partea de sus a solarului și prin cădere să fie irigată toată suprafața – prin cădere liberă. Este și un avantaj că temperatura apei ajunge la temperatura solarului. Deci nu se folosește apă direct din puț, direct din fântână, ci ea se încălzește de azi pe mâine. Astăzi se folosește, mâine deja e o apă la aceeași temperatură”, vorbește fermierul despre sistemul de irigat pentru solarul îngropat.
Citiți și: Sera îngropată cu care poți produce legume și în miezul iernii
O lucrare importantă înainte de construirea solarului a fost pregătirea solului. Pentru că știa că va cultiva legume, Silviu Todoș a acordat o atenție deosebită îmbunătățirii calității pământului. ”Înainte de a pune copertina propriu-zisă, ne-am gândit că solul la doi metri adâncime nu mai este un sol fertil și a fost nevoie să facem un pic de investiții la capitolul acesta. Am scarificat terenul, am adus gunoi de grajd – gunoi de oaie – pe care l-am încorporat și l-am frezat cu pământul scarificat. Am făcut un strat de circa 20-30 cm de strat fertil pe care, acum că facem paturile înălțate, îmi propun să-l mai revigorăm, să-l completăm cu gunoi de grajd, așa ca în următorii ani să fie rezerve suficiente de materie organică pentru leușteanul care sigur ține 6-7 ani, fără niciun fel de investiție”, explică fermierul.
Al doilea solar îngropat va fi dedicat culturii de căpșuni
Solarul îngropat construit de Silviu Todoș i-a inspirat și pe fiii săi să investească într-o astfel de structură. Al doilea solar va fi însă mai mic, cu o lungime de numai 50 de metri, pentru ca ventilanția să nu mai fie o problemă.
”Unul dintre băieții mei a fost foarte impresionat de cum funcționează sau cum ar putea să funcționeze aici o cultură la sol și el intenționează să mai facă un solar în vecinătate, dar mai scurt – mai scurt, probabil de 50 de metri lungime va fi – nu mai mult de 50 de metri, pentru ca această problemă a ventilației să fie rezolvată în mod natural, fără costuri deosebite”, vorbește Silviu Todoș despre planurile familiei sale de a construi un al doilea solar îngropat.
”Ne-am gândit la viitorul solar să-l folosim pentru cultura de căpșune în extrasezon. Căpșunele intră în vegetație foarte repede dacă temperatura solului le ajută, așa că am analizat și ne-am dori să facem încă un solar pentru numai pentru cultura de căpșuni”, concluzionează fermierul din Leș, județ Bihor.
Solarul îngropat construit de Silviu Todoș din Leș
