Costin Telehuz, MADR: Rapița e posibil să nu fie cea mai bănoasă cultură, așa cum o știam până acum
Roxana Dobre -
Fermierii au însămânțat o suprafață record de rapiță în acest an iar primele estimări pentru producții sunt încurajatoare pentru producătorii agricoli. Contextul economic însă nu mai clasează rapița printre cele mai bănoase culturi, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Dragoș-Costin Telehuz.
Dragoș-Costin Telehuz a declarat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, ediția de ieri, luni – 12 iunie că ploile au încurajat fermierii să însămânțeze suprafețe mai mari cu rapiță, comparativ cu anii trecuți.
”Producțiile la rapiță sunt bune, nu extraordinare. Vorbim de o suprafață record însămânțată care este datorată și iernii blânde care practic a validat toate suprafețele. Sau să spunem aproape toate pentru că nu chiar toate sunt în cea mai bună stare de vegetație. Ploile au încurajat contextul prielnic pentru cultură și toată lumea s-a repezit și a însămânțat, de aceea vorbim de suprafețe mai mari decât de obicei”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, pentru emisiunea Agrostrategia, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Citiți și: Cum arată rapița lui Teodor Pătroi și ce părere are despre hibrizii aleși
Într-o analiză a pieței, făcută pentru emisiunea Agrostrategia, secretarul de stat în MADR a opinat că rapița nu va mai fi cea mai bănoasă cultură, așa cum erau obișnuiți fermieri în alți ani.
”Rapița nu cred că va fi o cultură la care vom pierde bani, dar e posibil să nu fie cea mai bănoasă cultură așa cum o știam până acum. Iar toate aceste lucruri vin și din situația atipică din piață, când anul trecut o parte din costurile pe care s-a întemeiat anul agricol 2022-2023 s-au suprapus pe prețuri record la energie, care au însemnat îngrășăminte scumpe, motorină scumpă și o parte din costuri sunt umflate”, a detaliat specialistul.
Citiți și: România este al doilea mare exportator şi importator de grâu din UE în sezonul 2022/2023
Fermierii nu vor renunța la grâu
O cultură care rămâne de bază pentru planurile fermierilor este grâul, după cum susține Dragoș-Costin Telehuz. ”În cazul grâului pot spune că rămâne o variantă de cultură impusă în primul rând de schimbările climatice. Clar că nu putem renunța la grâu. E una dintre culturile care aduce producții aproape normale, cu un consum mai mic de apă. Grâul și orzul sunt culturi fără de care nu se poate face agricultură în Bărăgan, în Dobrogea, în Moldova și bineînțeles că nici în Câmpia de Vest, pentru că trebuie să avem rotație”, a menționat secretarul de stat în MADR.
Acesta a subliniat că sistemul românesc de cercetare răspunde nevoilor din teren iar fermierii au de unde să aleagă genetica potrivită pentru nivelul fermei sau al zonei unde se înființează cultura. Dragoș-Costin Telehuz a sfătuit fermierii să încerce să de adapteze schimbărilor.
”Chiar am participat de curând la un eveniment la Stațiunea de cercetare de la Mărculești, unde am avut, de exemplu, niște experimente inspirate mai degrabă din practică, în sensul că au fost microploturi de grâu semănate în epoci diferite, la aceeași densitate, din aceeași genetică pentru a observa comportamentul. Genul acesta de experiență nu putea veni mai bine decât acum, pentru că din cauza unei ierni aproape inexistente, ne-am confruntat cu niște fenomene destul de ciudate la grâu, precum atacuri prelungite de afide, viroze aici-colo, un spectru mai larg de boli foliare cu o agresivitate mare a ruginii galbene în special. Am văzut susceptibilitatea unor soiuri și în special pe mai toate suprafețele înființate devreme, deci se impune, în situația aceasta de încălzire climatică și de ierni blânde, decalarea, întârzierea semănatului”, a mai punctat Dragoș-Costin Telehuz.
Dragoș-Costin Telehuz: Culturile însămânțate mai târziu se prezintă mai bine
Culturile de toamnă înființate mai târziu, în partea a doua a epocii de semănat, se prezintă mai bine, potrivit lui Dragoș-Costin Telehuz. El spune că schimbările climatice au modificat mult planurile de cultură ale fermierilor.
”Cele mai sănătoase lanuri arătau cele semănate în partea a doua a epocii de semănat, adică după 20 octombrie. Pentru noi 20 octombrie era ultima ultima dată de semănat optimă, de la care de obicei se calculau pierderi. Acum, în funcție de genetică și de tehnologia aplicată, și în planurile semănate mai devreme lucrurile sunt sub control, dar controlul costă. Și ne întoarcem la discuția de mai înainte: suntem pe o conjunctură de preț nefavorabilă, avem ani atipici economic și nu avem nevoie de cheltuieli suplimentare ca să facem rezultate normale. Iar prețul este ultimul resort pe care îl poți controla. Este mica parte din tehnologie care depinde de noi și trebuie să ne adaptăm și să fim flexibili, pentru că, dacă nu reușim să ținem costurile sub control, lucrurile nu arată bine în piață anul acesta”, a concluzionat Dragoș-Costin Telehuz pentru emisiunea Agrostrategia.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Costin Telehuz, Secretar de stat MADR (12.06.2023)
