Vârsta la ovine după dinți. Cum se determină
Violina Gorcinschi -Determinarea vârstei ovinelor după starea dinților – cum aflăm ce vârstă are o oaie în funcție de cum arată dinții. Cum arată dinții la oi în fiecare etapă de creștere și cum se poate prelungi starea optimă a acestora aflați din acest articol.
În acest articol:
Starea dinților la ovine este foarte importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, în funcție de cât de buni sunt dinții, animalul se va alimenta mai bine sau mai prost și, implicit, va avea o producție de lapte determinată de acest aspect. În al doilea rând, dinții arată vârsta ovinelor – fiecare etapă din viață influențează starea dentiției din cauza uzurii create de-a lungul timpului.
Vârsta la ovine – de ce e importantă determinarea
La fătare, urechile ovinelor sunt marcate cu data nașterii, dar dacă se pierde eticheta, există alte metode de a identifica vârsta animalelor. Determinarea vârstei ovinelor are relevanță atunci când se achiziționează animalele de la crescători sau când se dorește înlocuirea exemplarelor mai bătrâne cu altele mai tinere. În acest caz, vârsta se află prin numărul, starea și ordinea apariției dinților.
Există, însă, diferențe în aspectul dentiției determinate de particularitățile rasei, condițiile de mediu și mai ales de alimentație. Dinții ovinelor sunt împărțiți în două categorii distincte: cei opt incisivi permanenți și douăzeci și patru de molari.
La fătare, mieii nu au deloc dinți. Cam la o săptămână după naștere, apar dinții de lapte, în maxilarul inferior frontal, iar după două luni, erupția acestora este completă. Acești dinți temporari sunt înlocuiți cu incisivi permanenți, care apar câte doi, începând cu cei doi dinți centrali, urmați de câte unul pe fiecare parte, la anumite intervale, până când toți dinții temporari au fost înlocuiți.
Examinarea dentiției este una dintre puținele metode prin care poate fi determinată, aproximativ, vârsta ovinelor, ținând cont, în același timp, și de factorii prezentați mai sus. Crescătorul trebuie să țină seama de rasă, care poate avea maturizare târzie sau timpurie.
De exemplu, rasele britanice au o maturizare timpurie și dinții ies mai repede, comparativ cu rasa Merinos, s-a constatat prin raportul Departamentului de Industrie Primară din Australia.
Determinarea vârstei ovinelor. Tipuri de dinți
Identificarea vârstei la ovine se face, în mare parte, după dentiție, corelat cu momentul apariției premolarilor și molarilor.
Incisivii sunt de mai multe feluri, crescând câte doi:
– clești, localizați la mijlocul maxilarului inferior, cei mai înalți și cu o formă de lopată;
– primii mijlocași, crescuți câte unul pe fiecare parte a cleștilor, având aceeași formă ca aceștia, numai că o înălțime mai mică;
– secunzii mijlocași, sunt mai scurți, cu marginea superioară mai puțin evazată, așezați de o parte și de alta a primilor mijlocași;
– lăturașii, localizați la în capetele arcadei dentare, cei mai mici, cu forma trunchiului de con.
Incisivii de lapte/temporari sunt scurți, înguști, de culoare albă, prezentând o adâncitură vizibilă cu ochiul liber. Mieii prezintă 20 de dinți de lapte, 12 premolari și 8 incisivi.
În schimb, incisivii permanenți sunt mai mari, mai galbeni, așezați în formă de evantai. Ovinele mature au o denivelare, numită și „creastă dentară”, pe suprafața tablei dentare.
Ovinele adulte au 32 de dinți: 12 molar, 12 premolari și 8 incisivi.
Din păcate, dinții nu cresc la loc pe măsură ce se tocesc, motiv pentru care, după uzarea completă, rămân doar rudimente de coroană, subțiri, cu slabă soliditate în alveole.
Vârsta la ovine după dinți. Cum evoluează dentiția odată cu vârsta
Dantura ovinelor evoluează și ea, odată cu diferitele etape din viață.
În primă fază, după fătare și până la un an – un an și jumătate, ies dinții de lapte, apoi se tocesc. În același timp, ies premolarii temporari, care sunt înlocuiți, în acest interval, de premolari permanenți. De asemenea, are loc și erupția eșalonată a molarilor. Momentul evoluției danturii în această etapă poate varia, în funcție de rasă. La 14-16 luni apar cleștii, cu marginea superioară foarte ascuțită, de culoare albă, mult mai lați decât cei de lapte.
Citește și: Rasa de oi Suffolk: caracteristici, productivitate, întreținere
În a doua etapă, care începe de la un an – un an și jumătate, până la patru ani, are loc înlocuirea incisivilor de lapte cu unii permanenți, dar și tocirea parțială a acestora. Determinarea acestei vârste este foarte importantă, deoarece este intervalul cu cea mai mare productivitate pentru ovine. Primii mijlocași apar când animalul are 18-22 de luni, având aceleași caracteristici ca cleștii, dar mai scurți, oprindu-se din creștere la doi ani. În acest punct, au mai rămas patru incisivi de lapte care sunt mici, înguști și se clatină în alveole. Secunzii mijlocași erup în intervalul 21-34 de luni, iar creșterea lor se termină la vârsta de trei ani. Ultimii sunt lăturașii permanenți, care apar la 32-46 de luni, mai scurți, cu formă tronconică. Ating nivelul maxim la patru ani, moment în care ceilalți incisivi deja sunt tociți.
În a treia etapă, de la 4 ani până la finalul vieții, dinții permanenți se tocesc și se nivelează. Pe lângă gradul de uzură al incisivilor, crescătorii ar trebui să observe și apariția spațiilor dintre dinți, forma tablei dentare și clătinarea dinților.
La vârsta de 5 ani, cleștii se tocesc la două treimi din lungimea tablei dentare, ajungând la același nivel cu lăturașii.
La 6 ani, cleștii sunt nivelați, iar ceilalți incisivi iau o formă de trunchi de con, se îngălbenesc mai tare decât înainte, apar spațiile între dinți, iar ceilalți incisivi sunt tociți.
La 7 ani, incisivii se clatină deja, iar unii din ei cad. În general, dinții capătă un aspect mai tocit.
La 8 ani, spațiile interdentare sunt foarte mari, cleștii sunt deja căzuți, iar, cu excepția lăturașilor, toți incisivii sunt nivelați.
După vârsta de 8 ani, este destul de dificilă determinarea vârste.
Citește și: Calendarul tratamentelor la ovine în cursul unui an
De regulă, ovinele pot trăi chiar și 15 ani, însă dacă își pierd dinții, nu mai pot mânca corect și produce lapte. Oricare ar fi vârsta, pentru un crescător de oi sănătatea precară a dinților animalelor nu este deloc profitabilă. Astfel, acesta poate decide dacă va schimba dieta oilor cu furaje mai moi sau le va sacrifica.
De la cinci luni, calitatea furajului începe să influențeze gradul de uzură al dentiției. Păscutul pe pășuni uscate sau cu iarbă mai rigidă accelerează deteriorarea dinților. Furajele verzi și suculente, în schimb, pot ajuta la prelungirea vieții dinților.