Mulțumirile și regretele lui Samson Popescu. Ferma sa a aniversat 30 de ani de activitate
Daniel Befu -
Fermierul Samson Popescu a împlinit 30 de ani de când face agricultură capitalistă. A supraviețuit anilor sălbatici de după Revoluție, și-a găsit calea în economia de piață și, astăzi, la cea aniversar, se gândește cu drag la părinții care i-au susținut primii pași în agricultură și care astăzi ar fi mândri de ce a realizat pe cont propriu.
”Bine ați venit pentru un moment special pentru mine ca fermier”, ne-a întâmpinat în ferma sa din Cărpiniș, ing. Samson Popescu. ”Împlinesc 30 de ani de la înființarea firmei Semisland Company. Am oportunitatea să lucrez pe în această zonă, pe un pământ excelent din punct de vedere al solului și al condițiilor climaterice. (…) Privind în urmă cu nostalgie și cu încredere, pot să vă spun următorul lucru – am beneficiat de această posibilitate datorită unui inginer care cu care am lucrat încă 10 ani înainte de Revoluție, un reprezentant al firmei Pioneer, care datorită colaborării și datorită rezultatelor și datorită faptului că, cred eu, bănuiesc, că a văzut în mine un om cu potențial, un om serios, un om căruia îi plac munca și performanța. Chiar cu Revoluția, cu toate bulversările care au avut loc în societate, în 1992, m-a căutat și mi-a spus: Popescule, am venit la tine, fă-ți o firmă! S-au schimbat vremurile, schimbăm sistemul de lucru cu România, vrem să creăm o rețea de promovare și de distribuire a inputurilor, a semințelor noastre în speță și fă-ți o firmă și eu vreau să te fac distribuitor!”, își amintește Samson Popescu cuvintele care l-au determinat să devină antreprenor.
”Munca a fost cel mai important element”
Sfatul de a trece în privat l-a primit de la un specialist care colabora la acea vreme cu o multinațională. Și care știa că agricultura e un domeniu în care, dacă muncești, poți prospera. Începuturile n-au fost ușoare, însă Samson Popescu n-a încetat niciodată să se adapteze la ce e nou.
”Provocările pentru început au fost să înțeleg cum funcționează economia de piață. Lucrul ăsta nu l-am învățat în facultate, l-am învățat din experiența de viață. Primii pași pe care i-am făcut au fost de a ne pregăti, împreună cu partenerii străini. Am fost la training-uri la București unde ni s-a spus ce înseamnă un serviciu pentru fermieri, ce înseamnă a vinde, care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un om care se ocupă în acest domeniu și așa pe parcurs, prin traininguri, prin schimburi de experiență, prin ceea ce am mai prins și eu de la prieteni – din cei cu care am mai lucrat în economia asta de piață – am încercat din mers să acumulez suficiente cunoștințe ca firma să meargă bine și să am rezultate. Dar primul lucru pe care pot să-l spun – munca a fost cel mai important element în ecuația aceasta”, explică fermierul.
”Am dorit să fiu un întreprinzător, un om cu frică de Dumnezeu, să fiu cinstit, să muncesc corect și să-mi plătesc dările la stat”
Ca pondere în activitatea firmei clădite de Samson Popescu, producția agricolă reprezintă circa 50%, urmată de servicii pentru inputuri. ”În activitatea mea de întreprinzător, de antreprenor, de om de afaceri, am încercat sau m-am străduit să aplic etica creștină, etica protestantă care, dacă privim în istoricul de 500 de ani al Europei, performanțele s-au realizat pe cei care au mers pe aceste principii. Ce înseamnă asta? În primul rând din punct de vedere moral – serios, cinste, corectitudine și nu numai dorința de a câștiga pentru că dacă privim puțin în lumea de astăzi, politicienii spun că singura țintă este puterea, în afaceri singura țintă sunt banii. Deci eu nu am marșat pe această idee, ci am dorit să fiu un întreprinzător, un om care să am frică de Dumnezeu, să fiu cinstit, să muncesc corect și să-mi plătesc dările la stat”, spune fermierul timișean.
”Am căutat să ajut și oamenii care au lucrat cu mine”
Om cu dragoste de Dumnezeu, Samson Popescu n-a căutat să se îmbogătească peste noapte și nici să acapareze terenuri. I s-a ivit această ocazia, dar și-a dat seama că vrea să-și construiască pe forțe proprii. ”Eu în calitatea pe care am avut-o de inginer șef și ulterior de președinte, am fost și în comisia de lichidare a fostei unități CAP cu aproape peste 3.000 de hectare, puteam dacă, aveam în gând lucrul acesta, să fac cum au făcut și alți colegi de-ai mei – să nu-mi pese de ceilalți din jurul meu și să puteam să adun poate 4.000-5.000 de hectare și să fac să fac agricultură pe cont propriu. Dar dorința, gândirea mea a fost că este loc sub soare pentru fiecare și trebuie să ții cont și de seamănul tău. Lucrul ăsta am căutat și am căutat să ajut și oamenii care au lucrat cu mine, să pot să-i plătesc bine, să fie stimulați să realizeze performanță, să realizeze calitatea muncii, pentru că până s-a ajuns cât de cât să înțelegem – sau un procent mai mare dintre antreprenori să înțeleagă lucrul acesta, a trebuit să treacă 10-20, poate 30 de ani și procentul încă e departe de 100% sau de ceea ce ne-am dori noi cu toții și ca popor, ca nație, ca oameni de afaceri. Deși, vreau să vă spun, chiar și media – nu se face deosebire dintre afacerist, om de afaceri, întreprinzător sau antreprenor. Mulți ne bagă în aceeași oală. De aceea afaceriștii sunt mai prosperi pentru că folosesc influențele puterii, ale politicienilor, ale celor care sunt în frunte”, consideră astăzi Samson Popescu.
”Așa am ajuns să mă limitez la 200-300 de hectare, lucru care am putut să îl fac – și cineva spunea, așa am înțeles lucrul acesta că atât cât poți să controlezi cu ochii, cu privirea… atât, aceea e firmă optimă și poți să ai rezultatele maxime. Pentru că cu cât este mai mare, e mai greu de controlat. Asta a fost gândirea mea din anii respectivi. Treizeci de ani mai târziu s-a dovedit că ceea ce am gândit atunci a fost o gândire sănătoasă și eu sunt mulțumit de realizările pe care le-am avut și faptul că am vrut să demonstrez că și un fermier mic din punct de vedere al suprafeței, poate să facă performanță. Și pledoaria pentru performanță o fac și la data aceasta, am încercat toată viața să trăiesc în așa fel încât să ajung la performanță, pentru că am avut de la cine învăța. Poate n-am reușit 100% lucrul acesta, dar am tins spre performanță”, spune fermierul.
Cele mai mari dezamăgiri nu i le-a adus nicidată pământul, ci oamenii. ”Este adevărat că dacă ar fi să privesc în urmă pe lângă câte oportunități am trecut, poate ar fi și ceva regrete cu siguranță. Dar mulțumesc lui Dumnezeu pentru că au fost și oportunități care le-am folosit la vremea respectivă pentru că oportunitățile de obicei nu se mai întorc. Pe partea de inputuri, vreau să vă spun că am început prin 1994 lucrul acesta și în timp de 10-12 ani am ajuns să cresc pentru că am făcut lucrul ăsta cu pasiune. (…) Vreau să vă spun de la început – procentul pe care-l aveam noi din vânzări era foarte mic și am prins după anii 1995 încolo, până s-au mai stabilizat lucrurile și în rândul fermierilor, am prins niște vremuri destul de dificile. Dacă este să să iau din punct de vedere economic, în decurs de 15-16 ani am pierdut aproximativ o jumătate de milion de euro – evaluat în euro – prin bani care n-au fost încasați de la fermieri care și-au lichidat firmele, au tras țeapă – n-ai mai avut ce să le iei și ai mai cheltuit bani și în justiție și n-ai putut să mai recuperezi nimic. Acum, în vremurile acestea, lucrurile s-au mai așezat, pentru că fermierii care sunt fermieri, fac treabă, își plătesc inputurile dar în decursul timpului m-am confruntat și situații mai complicate, nu toate lucrurile au fost roz. (…) Ironia sorții face că eu din bună intenție – am vrut să servesc mai prompt fermierii cu inputurile necesare unui fermier, s-a întors așa ca un bumerang – poate împotriva mea – că o parte din fermieri – nu pot să spun că mulți, dar oricum, o parte din fermieri care s-au dovedit până la urmă că n-ar fi fermieri adevărați, au profitat de faptul că acorzi inputuri pe credit și creditul respectiv când vine recolta, găsesc tot felul de subterfugii – ori nu au reușit pentru că nu au lucrat calitativ să facă producție sau au fost rău intenționați și lucrul acesta m-a determinat pe mine să reduc an de an această activitate, pentru că a devenit într-un fel nerentabil. Am ajuns că din banii pe care îi câștigam din agricultură a trebuit să acopăr pierderile din sectorul inputuri”, spune fermierul Samson Popescu.
”Cel mai mare regret este că am investit banii în alte lucruri decât să investesc în teren agricol”
Singurul mare regret al antreprenorului Samson Popescu este că nu a pus mai mult preț pe teren. În timp ce alții au cumpărat pământ, el a făcut investiții pentru a-și dezvolta partea de distribuție și pentru o minimă procesare a producției, prin producția de peleți.
”Dacă ar fi să fac o analiză și să spun părțile pozitive și părțile negative, aș vrea să încep cu cele negative. Sigur, au fost vremuri sau decizii care n-au fost bune pentru că n-am cunoscut toate elementele în detaliu și deciziile luate în pripă s-au dovedit a fi niște decizii care nu au efectul scontat sau dorit de către mine. Sigur, cel mai mare regret este că am investit banii în alte lucruri decât să investesc în teren agricol, care dacă ne uităm, a crescut – eu știu colegi de-ai mei care au cumpărat în vremea aceea cu 300 de mărci cum era atunci sau echivalentul a 300 euro 1 hectar, astăzi s-a ajuns la peste 15.000 euro un hectar de teren agricol. Asta poate din punct de vedere economic. Din punct de vedere al deciziei este cea mai mare dezamăgire pe care am avut-o. Din punct de vedere al realizărilor, au fost realizări și mai mici și mai mari. Cea mai importantă realizare să spun, din punct de vedere al faptului că mă simt un om realizat din punct de vedere profesional, din punct de vedere familial, din punct de vedere economic. Probabil n-am realizat lucruri deosebite, dar am realizat să trăiesc într-un mod decent eu și familia mea și să trăiesc cu activitatea și la vârsta asta, pentru că îmi place să muncesc și lucrul acesta l-am făcut și vreau să-l mai fac atâta timp cât mă va mai ține Dumnezeu în viață sănătos. Am convingerea că viața pe care o trăim sau care ne-a fost dată de Dumnezeu este mișcare, este activitate și chiar dacă am o vârstă de peste 70 de ani, vreau să continui activitatea aceasta și mișcarea în aer liber, în câmp, pentru că mi-a plăcut, îmi place și cred că mai sunt încă util atât pentru firma mea, pentru familia mea și cât și pentru semenii mei.”, a conchis fermierul Samson Popescu la ceas aniversar pentru ferma pe care a pornit-o în urmă cu 30 de ani.
Mulțumirile și regretele lui Samson Popescu la 30 de ani de agricultură capitalistă
