Sera verticală care aduce un profit de 5 ori mai mare, o invenție românească!
Oana Timar -
O seră verticală automată a fost prezentată la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău, cu ocazia evenimentului ”Ziua porților deschise”. Cercetătorii spun că structura este o inovaţie prin intermediul căreia pot fi produse cantităţi mai mari de răsaduri pe un spaţiu restrâns, în condiţii de climă controlată, care permit plantelor să se dezvolte armonios, evitând astfel stresul termic, un model de inspiraţie pentru agricultorii care nu deţin terenuri de dimensiuni mari.
Modelul experimental de seră verticală are o înălţime de aproximativ 10 metri, este prevăzut cu 6 transportoare, are o amprentă la sol de 135 de metri pătrați, iar suprafaţa cultivată este de 504 de metri pătrați, potrivit Agerpres.
”Ideea a venit în 1986, în 1988 i-am făcut un schelet, în 2006 am construit prima seră verticală. Plantele cresc mai bine într-o astfel de seră, sunt expuse mai bine la lumină şi căldură tot timpul şi sunt mai viguroase, vorbesc de răsaduri. Până în 2019 am aplicat pentru mai multe proiecte, voiam să fac o seră mai mare. Am prins un proiect ADER prin Ministerul Agriculturii în valoare de 1 milion de lei. Am vrut să fie o seră care să asigure plantelor condiţii optime. Ea are şase transportoare care plimbă platformele într-o mişcare ascendentă-descendentă, expunând răsadurile la lumină şi căldură constantă. Temperatura în mod normal ajunge la 60-70 de grade Celsius, aici avem 27-28 de grade. Mai am şi o instalaţie de ceaţă care ajută la scăderea temperaturii şi reglarea umidităţii”, a declarat dr. ing. Vlad Constantin, directorul SCDL Buzău.
Citiți și: Sera de roșii de la Biled. Tehnologia tomatelor încălzite printr-un puț geotermal
Profit de 5 ori mai mare cu o seră verticală
Sera verticală aduce multiple beneficii, un aspect important fiind cel referitor la cantitatea de răsaduri care poate fi produsă pe un spaţiu mai mic faţă de cel al unei sere clasice.
”Are multiple avantaje acest nou tip de seră, începând cu producerea unei cantităţi mult mai mari de răsaduri, 300.000 de fire de răsad pe o suprafaţă de 150 metri pătrați, într-un interval de timp mai scurt. Avem timpurietate, producţie bună, o imunitate crescută a plantelor pentru că mişcarea ascendent-descendentă a acestor cupe produc un fel de vibrare a plantelor care devin mai viguroase. Sunt reduse tratamentele, cel mai mare avantaj este climatizarea spaţiului. Serele clasice au această problemă, temperatura pe timpul verii ajunge la 65-70 de grade, iată în această seră, cu o metodă inovatoare am reuşit să obţinem acest microclimat, diferenţa de temperatură dintre partea de jos şi cea de sus a serei fiind de doar 4-5 grade Celsius. Sunt asigurate răsaduri pentru 10 ha pe 150 de metri pătrați în condiţiile în care profitul faţă de sera clasică este de 5 ori mai mare, de la 150 lei pe metru pătrat în sera orizontală la 570 lei pe metru pătrat în această seră. Poţi cultiva începând din ianuarie, avem încălzire şi cu panouri fotovoltaice, de la răsaduri timpurii, avem peste 110 soiuri şi hibrizi, trecând plin plantele aromatice, condimentare, medicinale şi flori”, a precizat Floarea Burnichi, cercetător SCDL Buzău.
Sistemul serelor verticale va fi omologat la nivel național
Prezent la eveniment, Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, a declarat că sistemul de sere verticale ar putea fi în curând omologat şi folosit la nivel naţional.
”Este un lucru excepţional, acea cultură de răsaduri pe verticală, de tip piramidă. Ştiţi că este o realizare fantastică, aşteptăm nişte parametri, s-ar putea revoluţiona sistemul de producţie mai ales că acum că se discută foarte mult despre agricultura urbană, etajată, spaţii protejate. Sistemul vertical, efectul de piramidă are un anumit tip de valorificare a energiei naturale. Ar putea fi un sistem brevetat, sigur că da, aşteptăm să se finalizeze cercetarea domnului director. Realizarea este excelentă, vine în contextul condiţiilor climatice şi eliminarea pe cât posibil a riscurilor de utilizare a tratamentelor în anumite etape de formare şi dezvoltare a plantelor”, a subliniat Valeriu Tabără, preşedintele ASAS.
