Înălțimea maximă a gardului dintre vecini. Prevederi în lege
Roxana Dobre -
Înălțime maximă pentru gardul dintre vecini – ce spune legea, mai exact Codul Civil. Gardul care desparte două curți, două proprietăți este reglementat prin lege, mai exact înalțimea pe care acesta o poate avea astfel încât să nu priveze vecinul de lumină, dar și să respecte intimitatea celor doi proprietari.
- Gardul dintre vecini – cât de înalt poate fi;
- Gardul din pomi – ce spune legea;
- Cine trebuie să facă gardul și să îl plătească;
- Cine are drept de proprietate asupra gardului dintre vecini.
Gardului despărțitor dintre proprietăți poate deveni ușor motiv de ceartă între vecini, fie că distanța nu este respectată sau acesta are lângă el și pomi plantați care fac umbră. Codul Civil prevede clar care sunt distanțele pe care trebuie să le respecte cetățenii.
Gardul dintre două proprietăți proprietăți poate fi marcat sub mai multe forme de la pomi plantați, lemn, țambre sau chiar zid. Construirea acestuia este benefică pentru a se evita intrarea nelegală în curte a persoanelor străine, a hoților chiar sau a animalelor. Legea nu prevede ca fiecare proprietare să fie împrejmuită de un gard dar acesta poate fi construit cu respectarea unor condiții care sunt specificate în Codul Civil.
Gardul dintre vecini – cât de înalt poate fi
Înălțimea maximă a unui gard între vecini este menționată în Art. 662 alin. 2 din Cod Civil unde se precizează că acesta poate fi de maxim 2 metri.
„Înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri cu derogările de rigoare. Un gard despărțitor între vecini nu trebuie să încalce nici dreptul la proprietate și posesie al vecinului și nici nu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a unei proprietăți și în același timp trebuie să permită și scurgerea apei de pe el, pe ambele fonduri de proprietate”, arată sursa citată.
Legea arată că practic peste standardul de 2 metri înălțime la grad nu puteți construi doar dacă regulamentele de urbanism prevăd condiții derogatorii.
Citiți și: Garduri electrice gratuit – subvenție nouă prin AFM. Termene, condiții, plăți
Gardul din pomi – ce spune legea
Pentru proprietarii care aleg să despartă hotarul de lângă cu vecin cu o variantă mai verde de gard pot alege să planteze pomi. Și în acest caz legea este clară și prevede că în lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.
”În caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate. Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său”, se arată în art. 613 din Codul Civil.
Citiți și: Un gospodar a fost amendat pentru că ținea porci la 3 metri distanță de gardul vecinilor
Cine trebuie să facă gardul și să îl plătească
Gardul între vecini trebuie să fie construit în mod obligatoriu de către ambii vecini. ”Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărţituri comune”, se arată în articolul 662 din Codul Civil.
Atenție însă! Dacă există conflicte și neînțelegeri, iar vecinul a construit un gard pe proprietatea care vă aparține nu puteți să dărâmați în lipsa unei decizii a instanței de judecată.
Cine are drept de proprietate asupra gardului dintre vecini
Proprietatea gardului dintre vecini este un alt motiv de dispută de multe ori. Trebuie reținut că articolul 666 din Codul Civil – Gard între Vecini, se precizează despre dobândirea coproprietăţii asupra gardului că vecinul care nu a contribuit la realizarea despărţiturii comune poate dobândi un drept de coproprietate asupra despărţiturii, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi manoperei folosite şi, după caz, jumătate din valoarea terenului pe care despărţitura a fost construită.
