ASAS a demontat, punct cu punct, solicitarea de retragere a derogărilor pentru neonicotinoide
Angelica Lefter -Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești” (ASAS) demontează argumentația făcută de către trei organizații care cer Ministerului Agriculturii să retragă derogarea pentru utilizarea excepțională, pentru tratamentul sămânță la păioase, a trei produse pe bază de neonicotinoide. Punctul de vedere al ASAS este semnat și asumat, în numele instituției, de către prof. univ. emerit dr. ing. dr. H.C. Valeriu Tabără.
WWF România – Fondul Mondial pentru Natură, împreună cu Eco Ruralis – asociația țăranilor și țărăncilor din România și Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS au solicitat, în urmă cu două zile, retragerea autorizațiilor temporare acordate de Ministerul Agriculturii pentru utilizarea a trei produse pe bază de neonicotinoide. Utilizarea este permisă exclusiv pentru tratarea semințelor de cereale păioase. În replică la comunicarea comună a celor trei organizații, ASAS a formulat un punct de vedere în care demontează ”argumentele” aduse de contestatarii derogărilor, evidențiind fie lipsa de informare a acestora, fie dezinformarea cu rea-credință sau prin omisiune.
În 10 puncte, Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești” (ASAS), arată care sunt motivele derogării făcute de ministrul Florin Barbu și vine cu explicații și argumente științifice care demontează ideea că polenizatorii sunt puși în pericol de utilizarea substanțelor chimice pentru tratarea semințelor de cereale.
”Punerea în pericol de către MADR a siguranței polenizatorilor și cetățenilor prin încălcarea legilor Uniunii Europene nu a putut fi dovedită de nicio instituție oficială/neoficială europeană cu date experientale irefutabile; cercetările efectuate în România de către un consorțiu format de ICDPP București, ICD Apicolă, INCDA Fundulea, SCDA Secuieni, SCDA Pitești, finanțate de ASAS (fundația Patrimoniu) și MADR (plan sectorial ADER), au demonstrat că tratamentele cu insecticide neonicotinoide nu afectează de o manieră seminificativă produsele stupului (miere, polen), determinaările pe câteva sute de probe indicând valori sub limitele maxime admise în regulamentele europene pentru mierea/polenul destinat consumului uman” se arată în deschiderea argumentației ASAS.
Academia vorbește despre reaua voință, tendențiozitatea și manipularea prezente în adresa celor trei organizații care minimează demersul organizațiilor de fermieri despre care, constatarii derogărilor susțin că nu au reprezentativitate. ASAS precizează că organizațiile reunite sub umbrela Alianței pentru Agricultură și Cooperare reprezintă fermieri care, împreună, exploatează peste 60% din suprafața cultivată cu rapiță, porumb și floarea-soarelui a țării.
”Afirmația privind numărul de derogări acordate în anul agricol în curs are același caracter manipulator și tendențios deoarece ne este greu să credem că cel care a redactat articolul nu are cunoștință de faptul că derogările acordate conform regulamentelor europene sunt valabile pe o perioadă limită de timp, de regulă la perioade de înființare a culturilor de toamnă și de primăvară (campaniile de însămânțare de toamnă, respectiv primăvară, și care nu exced 90 de zile/sezon)”, precizează ASAS.
”Afirmația din comunicatul WWF privind contaminarea mediului înconjurător, prin utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide este superficială, manipulatoare și neprofesionistă în integralitatea ei; studiile obligatorii făcute în vederea omologării produselor nicotice relevă remanențe în sol (timpi de înjumătățire) cuprinse între 3 zile și max. 100 de zile, în funcție de compoziția/formula chimică, formulare comercială, vector de pătrundere în mediu, calitatea și chimismul solului, condiții generale și particulare de mediu etc. În privința remanenței (probabile, dar nedemonstrate de nicio instanță științifică europeană sau românească), pe/în cerealelor păioase tratate cu neonicotinoide, timpul de înjumătățire maxim specific (notificat anterior), se epuizează în luna noiembrie/decembrie, moment în care în zona de climat temperat din țara noastră nu mai există plante aflate în fenofaza de înflorire, iar albinele nu mai efectuează zboruri de cules/hrănire astfel încât să intre în contact cu eventualele urme de insecticide aflate pe plantele de cereale păioase aflate în curs de răsărire/primele faqze de vegetație, precum și pe cele din flora spontană și ruderală”, se arată în punctul de vedere al ASAS.
”În opinia noastră, atât restricțiile de regulament de punere în aplicare (UE), nr. 540/2011, cât și regulamentul de bază, precum și cele invocate de decizia Curții de Justiție a comunității europene nu sunt fundamentate pe rezultate și informații științifice obiective și irefutabile, fiind expresia exacerbată a principiului precauției enunțat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Articolul 191 (ex-articolul 174 TCE)”, au opinat experții ASAS.
În anii în care s-au dat derogări la neonicotinoide, numărul familiilor de albine a crescut
În textul, semnat de președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești” (ASAS), Valeriu Tabără, este subliniat și faptul că invocarea Green Deal în comunicatul World Wide Fund for Nature (WWF) și în argumentația articolului, ”este inadecvată și manipulatoare”. La punctul șapte din cele zece menționate de forul superior este combătută informația că ”albinele suferă cronic”.
”Afirmația că albinele suferă cronic, chiar letal ca urmare a derogărilor MADR este falsă, fiind contrazisă de statistica europeană care reține în România o creștere a populațiilor de albine de la 1,5 milioane de stupi, (+21% vs media 2010-2015) sau +4,7% într-un singur an (2.247 de stupi/2020 vs 2.353/2021)”, a mai notat ASAS.
ASAS mai aduce la cunoștință că nu este adevărată afirmația că ”Institutul de de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură ar fi demonstrat indubitabil letalitatea manifestată la nivelul populațiilor românești de albine”.
În final, ASAS demontează afirmația că țăranii care lucreză terenuri până la 100 de hectare nu folosesc neonicotinoide spunând că aceasta ”Nu este susținută de nicio referință formală/obiectivă”.
”În concluzie, credem că articolul Agerpres nu este altceva decât o înșiruire de alegații tendențioase, false, nefondate și manipulatorii care trebuie respinse cu autoritate”, a conchis Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești” (ASAS), în adresa sa către ministrul Agriculturii, Florin Barbu, semnată de prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președintele ASAS.