WWF România, Romapis și Eco Ruralis cer să fie retrase derogările pentru neonicotinoide
Oana Timar -
Trei organizații cer Ministerului Agriculturii să retragă autorizațiile temporare acordate pentru utilizarea la tratamentul sămânță al cerealelor păioase trei produse pe bază de neonicotinoide. WWF România – Fondul Mondial pentru Natură, împreună cu Eco Ruralis – asociația țăranilor și țărăncilor din România și Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS, condamnă ferm decizia Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a aproba din nou folosirea pesticidelor chimice din familia neonicotinoidelor, interzise la nivel european.
Cele trei organizații, susțin, într-un comunicat de presă comun, că ”această nouă derogare răspunde, încă o dată, cererii unei minorități a sectorului agricol din România, anume organizațiilor marilor fermieri reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), ce reprezintă mai puțin de 1% din fermele din România și care este membră a sindicatului european COPA-COGECA. Derogarea este a doua pe anul acesta și face parte dintr-un șir de autorizații pe care MADR le-a oferit marilor fermieri de-a lungul timpului, în vederea tratării semințelor de cereale și oleaginoase cu pesticide neonicotinoide, chiar dacă acestea sunt interzise în Uniunea Europeană încă din 2018”.
”Praful contaminat se ridică la semănat”
Organizațiile care contestă derogările la neonicotinoide recunosc că acestea nu vizează plante melifere, însă spun că tratarea semințelor va conduce la ”o contaminare a mediului înconjurător”. ”Deși de această dată tratamentul cu imidacloprid vizează doar culturi de toamnă (cereale păioase) ce nu au potențial melifer (deci atractivitate pentru albine), studiile au arătat că se produce o contaminare a mediului înconjurător (inclusiv a plantelor cu flori vizitate de albine, din jurul terenurilor tratate) prin praful contaminat ce se ridică la semănat, fiind una dintre principalele căi prin care albinele sunt expuse la substanțele toxice, cu riscuri acute”, se arată în comunicat.
WWF România, Romapis și Eco Ruralis se arată revoltate de decizia MADR și spun că ea reprezintă o sfidare a deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din luna ianuarie a acestui an care subliniază clar că folosirea instrumentului derogării nu se poate întâmpla în cazul interdicțiilor instituite prin legislație, privind comercializarea și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoide.
”Curtea de Justiție reamintește Statelor Membre că au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a promova combaterea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate metodelor nechimice. Aceste metode, printre care rotația culturilor de-a lungul câtorva ani (rotație reală, nu pe parcursul unui singur an), controlul biologic, folosirea serviciilor ecosistemice, diverse tehnici de cultivare, există deja reunite sub conceptul de Management Integrat al Dăunătorilor (Integrated Pest Management), un concept promovat în noile strategii și regulamente generate de Green Deal, dar care în România nu se cercetează și nu se aplică, atunci când vorbim de agricultura la scară mare. Aceasta este o problemă de maximă importanță și relevanță, pe care MADR trebuie (trebuia) să o adreseze în loc să recurgă an de an la derogări ce țin sectorul agricol și societatea captive într-un sistem de producție (ne referim la cel convențional) nociv pentru sănătatea mediului și oamenilor, prin dependența de substanțele chimice”, se precizează în comunicat.
Procesul decizional al MADR, pus sub semnul întrebării
Un alt aspect condamnat de cele trei organizații este timpul scurt în care s-a acordat derogarea din momentul solicitării ei de către fermieri. ”Derogarea a fost publicată după patru zile de la data la care s-a înregistrat solicitarea AAC, ceea ce pune sub semnul întrebării procesul decizional din spatele acestei hotărâri și rigurozitatea cu care au fost luate în considerare soluții alternative care să respecte legile europene și să protejeze biodiversitatea și oamenii. Riscurile pe care le creează derogările emise de MADR sunt atât pentru polenizatori, cât și pentru oameni, conform tuturor evaluărilor și cercetărilor realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) , dar și în România, de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură. Albinele suferă cronic, chiar acut/letal în unele cazuri, din cauza culturilor tratate cu pesticide bazate pe neonicotinoide, un lucru îngrijorător având în vedere că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori”, precizează sursa citată.
Se cere retragerea autorizațiilor temporare acordate de MADR
WWF România, ROMAPIS și Eco-Ruralis, cer și public ca MADR să retragă derogarea acordată la cererea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, să respecte legislația europeană și Hotărârea CJUE, și să stimuleze de urgență soluțiile alternative care să nu pună în pericol polenizatorii din România și nici sănătatea publică.
„Doar printr-un proces cu adevărat participativ și un dialog deschis se pot găsi cele mai bune soluții pentru toate părțile interesate, inclusiv natura. Semnele impactului uman asupra naturii și a polenizatorilor în particular sunt recunoscute la nivel european și există State Membre care deja au luat măsuri de conservare, pentru că fără procese naturale funcționale omul este în pericol. Polenizatorii nu pot vorbi și nu își pot apăra drepturile, însă ne asigură în continuare alimente și produse necesare pentru o viață sănătoasă și de calitate. Este inadmisibil ca o autoritate publică precum Ministerul Agriculturii să nu țină cont de beneficiile naturii pentru agricultură, să nu asigure reprezentativitatea pentru întreg spectrul agricol din România, și nu în ultimul rând, să nu țină cont de interesele cetățenilor. Ca urmare cerem Ministerului Agriculturii să renunțe la derogări și să intre într-un dialog real cu toate părțile interesate pentru soluții alternative de tip win-win”, a declarat Monia Martini, Manager de proiect WWF.
„Țăranii și micii producători care lucrează terenuri de până la 100 de hectare reprezintă 99.4% din totalul agricultorilor și nu folosesc neonicotinoide. Nu am cerut niciodată ministerului derogări pentru acest produs chimic, dat fiind că prezintă un pericol grav pentru sănătatea noastră ca agricultori, dar și a familiilor noastre și a tuturor celor care consumă din producția noastră. Ca să nu vorbim de impactul devastator asupra albinelor și celorlalți polenizatori. Ne-am opus an de an derogărilor date de minister și am fost tratați cu indiferență. Ministerul manipulează cetățenii când afirmă că fermierii români vor să folosească neonicotinoide, dând impresia că majoritatea fermierilor pune presiune pe instituție și pretinde că nu se poate descurca fără aceste substanțe deosebit de toxice. Aceste decizii de acordare a derogărilor pentru neonicotinoide sunt nedemocratice și nu au nimic de-a face cu interesele fermierilor”, a spus și Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis.
Din partea apicultorilor, Constantin Dobrescu, Vicepreședinte Romapis, spune că interdicția folosirii neonicotinoidelor instituită la nivelul UE are ca scop protejarea albinelor. ”Printr-o practică ce riscă să devină normă, MADR emite pe bandă rulantă derogări de la această interdicție fără să țină cont și chiar fără să mai consulte organizațiile apicultorilor din România. Își apleacă însă urechea cu promptitudine și iresponsabilitate la solicitările unei minorități a fermierilor români— puțini dar influenți. Cu excepția industriei agrochimice, această atitudine face rău tuturor: albinelor, apicultorilor, polenizatorilor, echilibrului ecologic, consumatorilor de produse agricole românești. Și României, ca stat membru al UE, prin sfidarea Curții Europene de Justiție: emitentă a deciziei prin care se declară derogările de acest fel ilegale”, a menționat Dobrescu.
Cetățenii sunt încurajați să semneze petiția noastră To BEE or NOT to BEE și să se alăture demersului de a cere de urgență Guvernului elaborarea în mod participativ și pe baze științifice imparțiale, adoptarea și implementarea riguroasă a unui plan național de acțiune pentru conservarea polenizatorilor, cu măsuri care să pună stop inclusiv „tradiției” derogărilor. Mai multe detalii și acces către petiție, la https://wwf.ro/campanii/tobee/.
