• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Lege pentru funcționarea bursei cerealelor

    Roxana Dobre -

    Fermierii români vor avea o lege pentru funcționarea bursei de cereale. La Senat a fost depusă o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 357/2005 privind bursele de mărfuri care susţine, conform inițiatorilor, accesul liber în piaţă a oricărui producător sau comerciant eliminând barierele de circulaţie liberă a mărfurilor sau produselor tranzacţionate.

    O propunere legislativă, B503/2023, privind bursele de mărfuri a fost înregistrată la Senat și urmează să devină lege dacă va trece de voturile necesare la Camera Deputaților care este for decizional. Ulterior, proiectul trebuie promulgat de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial pentru a-și produce efectele.

    Citiți și: Bursa cerealelor – prețuri azi în portul Constanța

    Fermierii vor avea o lege pentru funcționarea bursei cerealelor

    Ce își propune noua lege pentru funcționarea bursei de cereale

    Propunerea legislativă își propune să modifice Legea 357/2005 privind bursele de mărfuri iar conform inițiatorilor proiectul este menit să acopere vidul legislativ din materia burselor de mărfuri, vid generat de legea care ar urma să fie sufere schimbări.  Un alt aspect ce susţine promovarea proiectului îl reprezintă posibilitatea formării unui preţ corect şi real, susțin de asemenea semnatarii proiestului.

    ”În ceea ce priveşte piaţa licitaţiilor, acesta va veni prin mecanismele sale, în primul rând în întâmpinarea autorităţilor publice, a societăţilor naţionale, a regiilor şi a companiilor naţionale asigurând prin sistemul pus la dispoziţie de bursa de mărfuri transparenţă şi egalitate de tratament oricărui ofertant. Proiectul susţine accesul liber în piaţa a oricărui producător sau comerciant eliminând barierele de circulaţie liberă a mărfurilor sau produselor tranzacţionate, instituind sisteme de garanţii a executării obligaţiilor asumate de orice participant la sistem, indiferent de tipul de piaţă organizat şi indiferent de marfa sau produsul tranzacţionat, eliminându-se orice distorsiune care afectează concurenta pe piaţă”, se mai arată în expunerea de motive.

    Citiți și: Autoritățile blochează transportul cerealelor românești. ”Domnule Grindeanu, luați-ne în seamă și pe noi!”

    Cum va funcționa Bursa Cerealelor după noua lege

    Propunerea legislativă prevede că bursele de mărfuri înfiinţate în temeiul noii legi vor administra pieţe de interes public şi vor asigura membrilor şi clienţilor condiţii centralizate de negociere si tranzacţionare pentru operaţiuni de:

    a) vânzări şi cumpărări la vedere ori la termen pe piaţa la disponibil, ăntr-o structura multilaterala de tranzacţionare, având ca obiect bunuri fungibile şi mobile prin natura lor sau bunuri fungibile şi mobile prin anticipaţie, precum şi orice alte bunuri calificate de bursa de mărfuri ca fiind tranzacţionabile;
    b) vânzări şi cumpărări la vedere ori la termen pe piaţa la disponibil, intr-o structura multilaterala de tranzacţionare, având ca obiect titluri reprezentative de mărfuri, de tipul recipisei de depozit, warantului, conosamentului şi al altora asemenea, agreate şi calificate de bursa de mărfuri;
    c) vânzări şi achiziţii de mărfuri, servicii sau lucrări pe piaţa licitaţiilor;
    d) vânzări şi achiziţii de creanţe comerciale pe piaţa creanţelor;
    e) vânzări şi achiziţii de mărfuri şi/sau produse pe o piaţă mixtă.

    Bursele pot emite cotații informative cu privire la preţul de piaţă al cerealelor și a altor mărfuri 

    În cadrul aceluiași document se mai prevede că bursele de mărfuri pot emite cotatii informative sintetice cu privire la preţul de piaţă al produselor format în baza sistemului de tranzacţionare propriu, având ca surse informațiile oferite sau preluate de la autorități, instituții publice, agenți economici semnificativi, alte platforme de tranzacţionare sau de diseminare a informațiilor.

    Conform proiectului legislativ, principalele categorii de produse fungibile admise la tranzacţionare și cotate pe pieţele de disponibil și la termen ale burselor de mărfuri includ, dar fără a se limita la acestea:

    a) Energie (energie electrică, gaze naturale și combustibili pe bază de cărbune);
    b) Petrol și produse distilate (kerosen, benzina, motorina, biodisel, păcură, combustibili de încălzire, GPL, uleiuri și bitum);
    c) Uleiuri industriale;
    d) Ciment, oțeluri beton/laminate, agregate de balastieră și carieră și mixturi asfaltice;
    e) Clor, cloruri, sulfuri, sulfaţi, nitrați, fosfaţi și carbonaţi, îngrășăminte chimice;
    f) Sare, sare industrială;
    g) Lemn (inclusiv cherestea și tocatură), hârtie;
    h) Produse alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lapte și derivate, zahăr, produse de morărit și panificaţie, uleiuri și grăsimi rafinate).

    Cum ar urma să funcționeze bursele de mărfuri, conform legii modificate 

    Dacă Legea 357/2005 va fi modificată, bursele de mărfuri vor funcționa sub forma unor societăţi pe acţiuni având ca obiect de activitate administrarea pieţelor organizate. În plus, bursele de mărfuri vor putea solicita și obţine calitatea de intermediar pe piaţa de capital conform Legii.

    În plus, bursele de mărfuri vor putea să desfăşoare activităţi secundare, fără a se limita la acestea, cum ar fi realizarea, administrarea şi comercializarea sistemelor informatice specifice activitatii lor, organizarea de seminarii şi cursuri în scopul pregătirii participanţilor în domeniul bursier.

    Preşedintele consiliului de administraţie al bursei de mărfuri poate fi si director general al bursei de mărfuri daca actele consftutive ale societăţii prevăd acest lucru. Atribuţiile directorului general al Bursei de Mărfuri sunt:
    a) să fixeze programul şi orarul pentru şedinţele de bursă şi să asigure publicarea cursurilor/preţurilor după fiecare zi de tranzacţionare;
    b) să desemneze, după caz, o persoană care în mod obişnuit conduce şedinţele de tranzacţionare pe piaţa la disponibil, să coordoneze negocierea ofertelor şi efectuarea de tranzacţii pentru încheierea de contracte spot şi forward.

    Bursele de Mărfuri vor admite accesul pe pieţele la disponibil autoritatilor contractante pentru derularea procedurilor acestora de achiziţii publice, conform normelor in vigoare.

    Ce obligații vor avea membrii Bursei de Mărfuri

    Orice membru al Bursei de Mărfuri va avea obligaţia:

    a) să întocmească documentele şi să ţină evidenţele activităţii sale de societate de brokeraj sau de broker şi ale tranzacţiilor sale, precum şi ale tranzacţiilor clienţilor săi;
    b) să întocmească şi să păstreze cei puţin 5 ani rapoarte cu privire la activitatea desfăşurată pe pieţele administrate de bursa de mărfuri;
    c) să pună aceste registre şi evidenţe la dispoziţie consiliului de administraţie al bursei de mărfuri şi/sau Colegiului de conducere al CCIR.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Șeful Comisiei de Agricultură anunță o nouă subvenție de 15 euro și eliminarea impozitelor pentru camioane apicole Subvenții APIA 2026. Fermierii care intră automat la control în acest an 13.000 de salate plantate în 30 de minute cu 10 nepalezi. Ion Păunel, legumicultor: La început am rămas perplex și entuziasmat Bulgaria: Primul import de floarea-soarelui din Argentina – depistat cu conținut periculos de pesticide și nu va fi procesat în ulei Cererea de miei a bubuit pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu: ”Cine are miei de vânzare, să țină de preț”

    Ultimele știri

    Ministrul Agriculturii merge în China: ”Am toată încrederea că vom crește nivelul exporturilor către piața asiatică” Subvenții în conturi până la Paști. Lista plăților APIA așteptate de fermieri înainte de sărbătorile pascale Bugetul MADR pe 2026 – 27,7 miliarde de lei. Banii prevăzuți pentru subvențiile fermierilor și irigații Lege nouă pentru limitarea cumpărării terenurilor de către străini: 30 ha pe firmă, 10 ha pe persoană fizică Frigiderul românilor în sezonul rece: în top, citricele, cartofii și carnea de pui. O analiză Carrefour România și NielsenIQ