• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • În ciuda secetei, statul le-a tăiat fermierilor apa de irigat în plină campanie de semănat

    Angelica Lefter -

    Fermierii buzoieni s-au trezit că apa de irigat le-a fost tăiată fără niciun anunț prealabil. În miezul unei toamne secetoase, în care culturile se seamănă în țărână, nici măcar agricultorii care au investit în sisteme de irigat nu au șansa să își mai salveze munca.

    Printre fermierii lăsați fără apă se numără agricultori care fac cultură mare, dar și legumicultorii din bazinul legumicol Mărăcineni-Săpoca, județul Buzău. Mari, mici sau mijlocii, toți producătorii sunt revoltați că li s-a ”tăiat” apa de pe canal. În opinia lor, seceta s-a instaurat, iar una dintre culturile de bază din zonă, varza de Buzău este deja compromisă, alături de culturile de rapiță și grâu, care nu vor avea deloc răsărire fără umiditatea necesară.

    Trei dintre legumicultorii mari din Buzău consideră că Apele Române şi Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), sunt pe cale să provoace un dezastru în agricultura buzoiană, după ce apa de pe canalele de irigații ce străbat patru sate și de pe ”Canalul de Vest”, componentă a Canalului Siret-Argeş, a fost oprită fără ca fermierii să primească vreo avertizare, potrivit opiniadebuzău.ro.

    Citiți și: Cele trei soiuri de varză de toamnă de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău

    Agricultorii din bazinul legumicol ”Mărăcineni-Săpoca” au transmis autorităților un mesaj clar: ”Cei care au ordonat şi au oprit apa de pe canal sunt criminali!”. Trei dintre cei mai mari fermieri buzoieni, se roagă de autorităţi să le mai lase apa pe canal măcar jumătate din luna octombrie.

    Marțea trecută, apa de pe canalul de irigaţii ce străbate grădinile de legume cultivate pe teritoriul satelor Măteşti, comuna Săpoca, Potoceni, Căpăţâneşti şi Mărăcineni a fost oprită. Același lucru s-a întâmplat și cu apa de pe ”Canalul de Vest”, componentă a Canalului Siret-Argeş, fără niciun anunţ sau avertisment în prealabil.

    Cele peste 50 de hectare pe care au fost înfiinţate culturi de varză de Buzău sunt considerate, deja, compromise. ”Un atac la varza de Buzău, pentru ca piaţa să rămână liberă pentru… importuri”, consideră legumicultorii.

    În cultura mare, fermierii se tem că noile culturi înfiinţate, de grâu şi rapiţă, pe aproximativ 2.000 de hectare, nu vor avea şanse să răsară, din cauza secetei prelungite.

    Citiți și: Cultivarea verzei: pregătirea solului, semănat, îngrijire, recoltare

    Fermierii cer ca apa pe canalul de irigații să mai fie lăsată până la jumătatea lunii octombrie (foto: stiridebuzau.ro)

    Apele Române-Sucursala Buzău şi ANIF Buzău se apără scoțând în față birocrația

    Cele două instituţii, Apele Române-Sucursala Buzău şi ANIF Buzău, reprezentante ale statului român, care, la prima vedere ar fi vinovate pentru necazul provocat pe ambele maluri ale râului Buzău, încearcă să formuleze ”apărări” separat, la adăpostul procedurilor birocratice.

    În răspunsul directoarei Marilena Stoian, formulat către jurnaliștii locali, ABA Buzău-Ialomiţa, se arată clar în ce perioadă Apele Române au în vedere activităţi legate de livrarea apei pentru irigaţii.

    ”În perioada martie-octombrie, prin funcționarea CHE Cândești-Vernești-Simileasca (n.r., Canalul hidroenergetic, amenajat înainte de 1989) vor fi asigurate cu prioritate debitele necesare irigațiilor la punctele de priză ale ANIF – Sucursala Buzău, precum și debitele de servitute aval de barajul Cândești, prin orificiile practicate în stavile (2,00mc/s) și aval de CHE Simileasca, pe canalul hidroenergetic (1,75 mc/s) care sunt utilizate pentru asigurarea folosinţelor din aval, a debitelor necesare pentru irigații în județul Brăila și ca debit de diluție necesar pe râu”, a arătat Marilena Stoian.

    Singura problemă este că, exact pe 30 septembrie, Marilena Stoian a dat dispoziţie ca debitul pe canalul hidroenergetic să fie redus exact cu cota rezervată irigaţiilor. Ulterior, aceasta avea să-şi motiveze decizia prin lipsa unui act adiţional la contractul încheiat între Apele Române şi ANIF Buzău, cu girul Ministerului Agriculturii, înţelegere ce arăta că sezonul pentru irigaţii este cuprins între lunile martie şi septembrie.

    Un astfel de contract a mai funcţionat şi cu cel puţin trei sezoane agricole în urmă, cu aceeaşi perioadă stipulată pentru asigurarea/folosirea apei pentru irigaţii, dar niciodată nu a fost luată o astfel de decizie, chiar dacă ”actul adiţional” a fost un demers birocratic din partea ANIF Buzău ulterior datei de 1 octombrie, aşa cum avea să se întâmple şi în acest an (sezon agricol), ”amănunt” descoperit tot în răspunsul directoarei Stoian.

    ”Prin adresele nr. 3038/02.10.2023 și nr. 3058/03.10.2023, înregistrate la ABA Bz-Il la nr. 17981/ 02.10.2023, respectiv 18092/ 03.10.2023, A.N.I.F. Buzău a solicitat asigurarea volumului de apă pentru irigații prin canalul de aducțiune C Vest, pentru luna octombrie 2023, iar în stabilirea programului lunar de exploatare s-a ținut cont de aceste solicitări, corelat cu evoluția situației hidrometeorologice”, a spus directoarea Administrației Bazinale de Apă Buzău.

    Marilena Stoian a ”uitat” să adauge în răspunsul său, că ABA Buzău – Ialomiţa ”va ţine cont de aceste solicitări” abia după ce o comisie de specialitate, la nivel de ministere (Ministerul Apelor şi Pădurilor și Ministerul Agriculturii) va certifica noua structură a programului lunar de exploatare a apei din Lacul de acumulare Siriu, demers ce poate întârzia chiar şi trei zile, după cum a aflat dintr-o discuție, presa locală.

    Adăugând celelalte trei zile menţionate la începutul demersului jurnalistic, se constată că legumicultorii din Bazinul Mărăcineni – Săpoca nu vor putea iriga cel puţin o săptămână. Asta, în cel mai fericit caz, pentru că, dacă directoarea Marilena Stoian va da ordinul pentru revenirea nivelului pe canalul hidroenergetic (doar) după primirea răspunsului de la Bucureşti, vor mai fi necesare alte trei zile până ce apa va ajunge la motopompele agricultorilor şi fermierilor de pe cele două maluri ale râului Buzău.

    Varza de Buzău autentică va lipsi, cel mai probabil, din piețe în această toamnă

    Pentru culturile de grâu şi rapiţă, înfiinţate pe malul drept al râului Buzău, chiar şi cu nouă zile întârziere apa va fi binevenită, pentru că va ajuta seminţele să încolţească, iar viitoarele plante de grâu să ”înfrăţească”, în schimb, culturile de varză vor fi afectate de secetă, iar în cel mai fericit caz, varza va ”înveli” la dimensiuni foarte mici, cel mult de mărimea unei mingi de handbal. Este și motivul pentru care, la acest moment, legumicultorii apreciază că varza de Buzău, autentică, va lipsi de pe piaţă în această toamnă.

    De cealaltă parte, directorul ANIF Buzău, Claudiu Carpen, a încercat să se apere spunând că a făcut demersurile necesare către APE Buzău, dar nu înţelege decizia luată de directoarea Marilena Stoian, mai ales că ”întârzierile în hârtii” au mai fost şi în anii trecuţi. Directorul Carpen s-a arătat contrariat şi de faptul că Marilena Stoian i-ar fi spus că principala ei grijă este să asigure nivelul de retenţie în lacul de acumulare, altfel ”o iau, dracului, la vale munţii ăia!”, a comentat Claudiu Carpen.


    Te-ar mai putea interesa

    Un tânăr întors din Olanda și-a făcut plantație de lalele. Grădina poate fi vizitată gratuit Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Mușcate: plantare, îngrijire, înmulțire

    Ultimele știri

    Fermierii cu subvențiile în conturi înainte de Paște. Lista anunțată de APIA Program APIA de 1 Mai și Paște 2024. Zilele în care se mai fac plăți pentru subvenții Czajkowski, de la A050, cea mai performantă semănătoare pentru strip-till