• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mihai Daraban, CCIR, către ministrul Barbu: Nu mai dați subvenții fermierilor sub 100 ha!

    Oana Timar -

    Fermierii care lucrează sub 100 de hectare să nu mai primească subvenții, a propus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban. Acesta susţine că mediul de afaceri nu mai poate satisface apetitul de consum al statului, chiar dacă anul 2022 a fost unul de succes pentru economia românească, în timp ce majorarea deficitului balanţei comerciale „ar trebui să ne pună pe gânduri”.

    ”Ei bine, cu tot apetitul nostru de a fi mai buni an de an, nu putem (…) să satisfacem apetitul de consum al statului. Ne este imposibil, este foarte greu. Şi nu e vorba de actuala guvernare, e vorba de organizarea administrativă a României, care consumă enorm de mulţi bani şi pe care economia reală a timpurilor noastre nu o mai poate susţine efectiv. Pe de altă parte, un alt lucru care ar trebui să ne preocupe este deficitul balanţei comerciale a României. Eu o să repet acest lucru an de an. Anul trecut vă spuneam, tot în aceeaşi sală, că vom termina cu 30 şi ceva minus (miliarde de euro n.r.). Ei bine, am terminat cu 34,1 miliarde de euro deficit al balanţei anul trecut, ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri. Am importat anul trecut de 126 de miliarde (de euro n.r.), faţă de doar 98,4 cu un an înainte. „Doar” cu multe ghilimele”, a declarat Mihai Daraban, citat de Agerpres.

    În opinia sa, celebra agricultură şi industria alimentară din România nu are „ca vină” în acest deficit al balanţei comerciale decât 1,7 miliarde de euro iar suma de 22,4 miliarde de euro este în dreptul altor obiecte de import pe care cetăţeanul român şi firmele din România le consumă.

    ”O altă problemă a mediului de afaceri şi vreau să mă leg foarte mult de cazul agriculturii şi industriei alimentare. Noi am deschis Indagra azi, vă invit cu plăcere să vizitaţi. Este cel mai mare târg de profil din sud-estul Europei. Fără nicio modestie, chiar nu avem concurenţă pe acest domeniu de activitate în nici una din ţările vecine. Vreau să vedem în agricultură şi să învăţăm ce înseamnă atomizare a economiei româneşti, ce înseamnă lipsa de asociativitate”, a adăugat Daraban.

    Preşedintele CCIR este de părere că ar trebui luate nişte măsuri coercitive, în aşa fel încât să nu se mai dea subvenţii fermierilor care au sub 100 de hectare, chiar dacă „dă prost electoral”, având în vedere această lipsă de asociere din agricultură.

    ”Chiar vorbeam astăzi şi mă certam cu nişte domni pe acolo care nu înţelegeau şi tot cereau sprijin pentru micul fermier. Polonia este o ţară cu o treime mai mare decât noi şi are 90.000 de fermieri (informația este eronată, Polonia având peste 1,2 milioane de fermieri care beneficiază de subvenții – n.r.). Eu când spun fermieri, ca să înţelegem despre ce vorbim, este acea entitate care aplică pentru subvenţii europene la hectar. Noi avem 796.000 (este vorba despre fermierii care beneficiază de subvenții – n.r.). Între 1 şi 5 hectare avem 580.000, între 5 şi 30 de hectare avem 180.000 şi vă iau de jos în sus, peste 3.000 de hectare, avem 109, între 2.000 şi 3.000, avem 120 de fermieri. Deci, despre ce agricultură sau, mai bine zis, industrie alimentară competitivă să vorbim, când nu există această asociativitate elementară? Şi nu este vreo forţă malefică care să ne oprească sau să ne interzică acest lucru. Din contră, cred că pot fi luate nişte măsuri coercitive, domnule ministru, să nu se mai da subvenţie sub 100 de hectare. Ştiu că dă prost electoral, dar dacă vrem să punem agricultura pe un făgaş de competitivitate, să ne gândim la industria alimentară, pentru că, să ştiţi, suntem singurul popor care mănâncă grâu în forma recoltată, adică sub formă de colivă. Toţi îl transformă în făină. Noi nici măcar nu exportăm făină. Sunt constănţean de fel şi ştiu ce se întâmplă în portul Constanţa. Va trebui, le-am spus în glumă, dar şi în serios, prietenilor care erau siloz în portul Constanţa că sper ca duşmanul lor să se numească croissant. Să încercăm să facem produse cu valoarea adăugată, să contăm la export”, a punctat preşedintele Camerei naţionale.

    Nu în ultimul rând, Daraban a precizat că România nu prea are produse cu valoare adăugată mare, iar Eurostat certifică acest lucru având în vedere că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare.

    ”Cred că singurul pariu va fi pariul cu energia. Va fi singurul produs românesc, kilowatt-ul sub formă de electricitate sau gaz care va conta la export ca marfă cu valoare adăugată mare. Restul am pierdut războiul şi trebuie să recunoaştem că am pierdut. Nu că sunt pesimist, dar, e o realitate. În România nu mai iese fum pe coş”, a mai transmis Mihai Daraban.

    Preşedintele CCIR a menţionat că anul 2022 a fost un an de succes pentru economia românească pe ansamblu, având în vedere că au depus bilanţul la organele fiscale cu 44.000 mai multe societăţi, cifra de afaceri a fost în creştere de la 392 de miliarde de euro, la 494 de miliarde de euro, iar profitul brut a crescut, de asemenea, la 54,6 miliarde de euro, de la 42 cu un an în urmă.


    Te-ar mai putea interesa

    Doi tineri din București au investit într-o livadă de cireși amari. Au pornit la drum cu un singur pom bătrân Județul unde se câștigă la cules de cireșe mai bine ca în Spania. Zilierii primesc 100 euro/zi Furtuni puternice anunțate în aproape toate județele. Alertă de vreme severă de la ANM

    Ultimele știri

    Plata ajutorului de 25 lei/familia de albine. Termenul oficial privind virarea banilor în conturi Plafonare de preț pentru fermierii care dețin tractoare și alte mașini agricole Auchan aduce în prim plan importanța agriculturii regenerative și a decarbonizării la prima ediție Climate Supplier Event