Legea de refacere a naturii – impact major în agricultură. COPA-COGECA trage semnalul de alarmă
Violina Gorcinschi -
La nivelul Uniunii Europene se pare că s-a ajuns la un compromis privind legea de restaurare a naturii. Prin măsurile cuprinse în viitorul act normativ se urmărește refacerea habitatelor naturale aflate în pericol, însă acest proces va avea consecințe și pentru fermieri și proprietarii terenurilor. Reprezentanții COPA-COGECA, structura ce reprezintă fermierii și cooperativele agricole la nivel european, a tras un semnal de alarmă anunțând că legea de refacere a naturii are obiective nerealiste, ce îi vor afecta, însă, pe fermieri. Până în 2030, circa 30% din habitatele naturale în pericol trebuie restaurate.
După lungi negocieri, reprezentanții Comisiei Europene, statelor membre ale UE și Parlamentului European au ajuns, recent, la un compromis pentru legea privind restaurarea naturii. Regulamentul impune măsuri concrete pentru diversitatea speciilor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și refacerea mlaștinilor. Până în 2030, 30% din habitatele în stare precară ar trebui să fie restaurate, 60% până în 2040 și 90% până în 2050. Implementarea la nivel național a regulilor europene va fi crucială pentru agricultură și silvicultură, a relatat Agrarheute.
Legerea de refacere a naturii – Obiective
Începând cu sfârșitul anului 2030, statele membre UE vor face pași concreți pentru îmbunătățirea ecosistemelor agricole. La fiecare 6 ani, 2 din cei 3 indicatori de mai jos trebuie să înregistreze o evoluție pozitivă:
- Procentul de terenuri agricole utilizate cu caracteristici peisagistice diverse, cum ar fi gardurile vii – trebuie să crească. Totuși, limita minimă propusă de Comisie de 10% pentru elementele peisagistice nu mai este de actualitate.
- Statele membre trebuie să inițieze măsuri pentru a crește conținutul de humus și carbon organic în terenurile arabile.
- „Indexul fluturilor de pe câmp” trebuie îmbunătățit.
Protecția terenurilor folosite în agricultură
Se așteaptă ca statele membre UE să depună mai multe eforturi pentru protejarea mlaștinilor drenate și să ia măsuri de regenerare, până în 2030, pe cel puțin 30% din suprafețele mlăștinoase folosite în agricultură. Din acest procent, „cel puțin un sfert” trebuie să fie reintrodus în circuitul natural al apei.
Până în 2040, statele membre trebuie să refacă 40% din suprafețele mlăștinoase utilizate în agricultură, dintre care cel puțin o treime trebuie să fie reintroduse în circuitul natural al apei. Până în mijlocul secolului curent, jumătate din aceste suprafețe trebuie să fie supuse măsurilor de refacere.
Măsurile de reintroducere a apei sunt voluntare pentru fermieri și pentru proprietarii de terenuri private, dar cotele stabilite de statele membre ale UE trebuie respectate. Partenerii europeni în negocieri au argumentat că protejarea mlaștinilor sau reintroducerea apei în acestea „reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri pentru a reduce emisiile în sectorul agricol și a îmbunătăți biodiversitatea”.
Insectele polenizatoare și „frâna de urgență” din agricultură
Statele membre UE trebuie, conform compromisului privind legea de restaurare a naturii, să oprească și să inverseze declinul populației de polenizatori până cel târziu în 2030. Ulterior, se urmărește tendință de creștere a populației acestor categorii de insecte, monitorizată cel puțin o dată la 6 ani.
Legea privind restaurarea naturii include și o „frână de urgență” pentru ecosistemele agricole. Parlamentul nu a reușit să elimine articolul referitor la protecția ecosistemelor agricole. Cu toate acestea, obiectivele în acest domeniu pot fi suspendate dacă atingerea lor ar conduce la probleme grave la nivelul întregii UE în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente.
Reacțiile liderilor la compromis
Ministrul Mediului al Germaniei, Steffi Lemke, consideră rezultatul „un semn plin de speranță”. Potrivit ministrului Mediului, doar în acest fel natura ne poate proteja împotriva crizei climatice și a dispariției speciilor și doar astfel pot fi păstrate resursele naturale.
Același ton a fost adoptat și de către negociatorul și raportorul responsabil din Parlamentul European, spaniolul César Luena. Acesta a vorbit despre un „moment comun semnificativ”.
COPA-COGECA, organizațiile reprezentative ale fermierilor și cooperativelor agricole europene, nu sunt însă mulțumite. Acestea îl acuză pe Luena că nu și-a respectat mandatul de negociere și a acceptat o „propunere complet nerealistă”. Nu există nicio măsură compensatorie pentru a atinge obiectivele acestui text ambițios.
În Bavaria, Germania, Liga pentru Protecția Păsărilor din Bavaria (LBV) este dezamăgită de numeroasele excepții. Regretă „renunțările dureroase” față de planurile Comisiei, cum ar fi procentul de mlaștini care trebuie reintroduse în circuitul natural al apei.
Compromisul asupra legii de restaurare a naturii trebuie încă aprobat de Consiliul Miniștrilor și Parlamentul European. Cu toate acestea, se consideră a fi o formalitate.
