• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • FAO: Sistemele alimentare globale, responsabile pentru 31% din emisiile cu gaze cu efect de seră

    Angelica Lefter -

    Schimbările climatice reprezintă o temă de actualitate de care omenirea este preocupată din ce în ce mai mult. Emisiile de gaze cu efect de seră duc la modificări ale climei uneori ireversibile, dacă ne gândim la încălzirea globală și de aici o întreagă paletă de efecte. La pachet vine și grija pentru modul în care va fi produsă hrana în viitor.

    Hrănirea omenirii este importantă, iar efortul de a produce hrană duce la eliberarea a miliarde de emisii de gaze cu efect de seră în fiecare an, aproximativ o treime din totalul global. 31% din emisiile de gaze cu efect de seră au fost produse de om în 2019, prin diverse activități, printre care și agricultura. La rândul său, producția mondială de animale generează aproximativ 14,5% din toate emisiile de gaz metan, a arătat Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de Reuters.

    Citiți și: Premieră: O rasă de vaci care elimină mai puțin metan. Un fermier din Canada, primul crescător al vacilor ”anti-poluare”

    Defrișarea și degradarea turbăriilor contribuie la eliberarea în atmosferă a carbonului stocat în sol (foto: radiochisinau.md)

    FAO: 31% din emisiile de gaze cu efect de seră, cauzate de sistemele alimentare globale

    Conferința ONU privind clima de anul acesta de la Dubai a fost prima care a dedicat o zi întreagă problemei modului de reducere a impactului alimentelor asupra climei, iar grupurile de advocacy au făcut presiuni asupra țărilor să vină cu soluții reale.

    Sistemele alimentare globale au reprezentat 17 miliarde de tone metrice de echivalent dioxid de carbon sau 31% din emisiile de gaze cu efect de seră produse de om în 2019, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

    Acestea includ emisiile legate de agricultură și utilizarea terenurilor, producția de culturi și animale, consumul de alimente și deșeurile în gospodărie și energia utilizată în fermă și procesarea și transportul alimentelor, potrivit FAO.

    În total, acele sectoare au generat 21% din tot dioxidul de carbon din lume, 53% din totalul metanului și 78% din toate emisiile de protoxid de azot la nivel global, conform FAO.

    Producția mondială de animale generează aproximativ 14,5% din toate emisiile antropice de GES

    Unul dintre cei mai mari contributori la eliberarea gazului metan în atmosferă este efectivul de animale. Producția mondială de animale generează aproximativ 14,5% din toate emisiile antropice de GES, conform FAO.

    Vitele sunt responsabile pentru 65% din aceste emisii, în mare parte sub formă de metan. Când animalele rumegătoare precum vacile și oile digeră hrana, ele produc metan.

    Totodată, depozitarea gunoiului de grajd, în special în lagunele mari, emite și metan.

    Emisiile provin, de asemenea, din producerea și procesarea hranei pentru animale, inclusiv prelucrarea terenului pentru cultivarea culturilor, care eliberează dioxid de carbon stocat în sol.

    Citiți și: Reguli noi pe piața îngrășămintelor care intră pe piața din România

    Defrișarea și degradarea turbăriilor contribuie la eliberarea în atmosferă a carbonului stocat în sol

    Activitățile de sprijinire a agriculturii, cum ar fi defrișarea sau degradarea turbăriilor, generează 3,5 miliarde de tone metrice echivalent CO2 anual, potrivit FAO. Când pădurile sunt defrișate în scopuri agricole, cum ar fi creșterea animalelor sau cultivarea culturilor, carbonul stocat este eliberat în atmosferă.

    Defrișarea este responsabilă pentru aproape 80% din emisiile din producția de alimente din Brazilia, de exemplu, cel mai mare exportator mondial de carne de vită și soia.

    Între timp, turbăriile stochează cantități masive de carbon – de două ori mai mult decât pădurile lumii.
    Drenarea sau arderea de turbării în scopuri precum cultivarea culturilor sau pășunatul animalelor este responsabilă pentru aproximativ 5% din toate emisiile antropice, potrivit unui raport din 2021 al Națiunilor Unite.

    Risipa alimentară contribuie la creșterea gazelor cu efect de seră

    Aproximativ o treime din toate alimentele cultivate în lume sunt risipite, conform ONU – 13% între etapele de recoltare și de vânzare cu amănuntul și 17% în gospodării și în sectoarele de servicii alimentare și de retail.

    Acea hrană risipită, inclusiv energia folosită pentru a le produce și transporta, stricarea pe parcurs și alimentele aruncate după putrezire în frigiderele de uz casnic generează jumătate din toate emisiile globale ale sistemului alimentar, potrivit unui studiu publicat în martie în revista Nature Food.

    O bună parte din aceste emisii sunt cauzate de metanul format atunci când alimentele putrezesc în groapa de gunoi. Deșeurile alimentare reprezintă aproximativ 25% din deșeurile solide municipale din gropile de gunoi din Statele Unite, potrivit unui studiu recent al Agenției pentru Protecția Mediului.


    Te-ar mai putea interesa

    Tic-tac, tic-tac cu avansul APIA. Termen urgent pentru plata primei tranșe din subvenții Subvenții APIA 2024 – tranșa a doua. Plățile finale achitate pe hectar și cap de animal Tractoarele Zetor pe care fermierii le pot cumpăra prin programul Rabla pentru Tractoare

    Ultimele știri

    Mega-focar de Pesta Micilor Rumegătoare în Bulgaria. Oierii au ascuns boala timp de 2 săptămâni Legume și fructe care se recoltează în luna noiembrie La aniversarea primilor 7 ani de activitate, Franciza RO concept OSCAR ajunge la 90 de benzinării