Comunicat al Clubului Fermierilor Români pe Dosarul NGT. Vezi poziția CFRO
Oana Timar -
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă (CFRO) a făcut publică ieri, duminică – 10 decembrie, poziția privind proiectul de Regulament NGT (New Genomic Techniques – Noile Tehnici Genomice. CFRO, la fel ca Alianța pentru Agricultură și Cooperare, susține ”accesul liber și necondiționat al fermierilor europeni la noile tehnologii genomice, pentru creșterea rezilienței sistemelor agroalimentare”, iar ”în ceea ce privește aspectele comerciale, susținem continuarea negocierilor pentru asigurarea unui cadru care să nu fie restrictiv/prohibitiv pentru fermierii români în ceea ce privește accesul la genetica avansată, atât din punct de vedere al costurilor, cât și al aspectelor legate de drepturile de proprietate intelectuală”.
Citiți și: Comunicat al Forumului APPR pe Dosarul NGT. Vezi poziția FAPPR
Inserăm mai jos, integral, comunicatul de presă al CFRO:
”Clubul Fermierilor Români susține accesul liber și necondiționat al fermierilor europeni la noile tehnologii genomice, pentru creșterea rezilienței sistemelor agroalimentare, în condițiile restricțiilor impuse prin Pactul Ecologic European și al Strategiilor subsecvente – Farm to Fork și Biodiversitate – precum și pentru a putea face față provocărilor determinate de schimbările climatice (secetă pedologică și inundații excesive), și de cerința diminuării nejustificate a cantității utilizate de pesticide și îngrășăminte, prin oferirea de posibilități de acces la plante mai rezistente la boli și dăunători, care necesită mai puțină apă și ȋngrășăminte.
Sistemele agroalimentare europene și implicit cele din România sunt sub o presiune foarte mare din cauza impactului schimbărilor climatice, a volatilității piețelor și prețurilor.
Presiunea economică crește semnificativ prin restricțiile pe care le-a impus noua Politică agricolă comună șicerințele strategiilor Farm to Fork și Biodiversitatea. Asta se traduce prin impact pe consumul de îngrășăminte (care ar trebui redus cu 20% pȃnă ȋn 2030) și pesticide (care ar trebui reduse cu 50% la nivelul UE pȃnă ȋn 2030), dar și pe resursele disponibile – apă și teren. În final vor rezultă pierderi mari de productivitate și competitivitate ale fermelor europene.
În condițiile sus-menționate, fermierii europeni au nevoie de plante mai rezistente la boli, dăunători și cu consum mai redus de apă și îngrășăminte. Opțiunile existente sunt foarte limitate, singura alternativă viabilă fiind reprezentată de noile tehnici și tehnologii, respectiv, accesul la genetică superioară pentru asigurarea competitivității.
După 15 ani, răstimp în care, pe plan global, s-au dezvoltat aceste noi tehnologii genomice, UE a supus negocierilor în Consiliul UE și în Parlament un Regulament referitor la Noile Tehnici Genomice (NGT).
Comisia Europeană a obținut, pentru această propunere de Regulament, aprobările de la instituțiile de interes. În primul rând de la EFSA (Autoritatea Europeană pentru Sigurață Alimentară), dar și de la oameni de știință, prin Centrul comun de cercetare (JRC) al CE.
Specialiștii afirmă că varietățile NGT1 sunt sigure pentru consumul uman și animal și că sunt asimilate varietăților convenționale deoarece prin tehnologiile aplicate NTG1 se aduc ȋn 2-3 ani ameliorări plantelor ȋn mod similar cu cele realizate de cercetători ȋn 15-20 ani ȋn cȃmp.
Noile tehnici genomice NTG 1 oferă noi posibilități de modificare a materialului genetic al unui organism, permițând dezvoltarea rapidă a unor soiuri de plante cu proprietăți specifice. NTGurile constituie un grup de tehnici diverse, fiecare putând fi utilizată în diverse moduri pentru obținerea unor rezultate diferite. În majoritatea situațiilor, aceste noi tehnici pot propune modificări specifice și precise ale genomului mai bine decât tehnicile convenționale de ameliorare sau tehnicile genomice consacrate, aspect care poate contribui pe termen scurt la revitalizarea sectorului vegetal autohton.
Citând din documentele Comisiei Europene, precizăm că “plantele NGT1 care sunt similare cu cele care apar în mod natural sau cele care sunt obținute prin amelioarare convențională nu vor face obiectul cerințelor în materie de etichetare din cadrul legisaltiv privind OMGurile. Ele urmează să fie etichetate în același mod ca și plantele convenționale”.
Ca atare, Clubul Fermierilor susține ca fermierii români și europeni să nu fie discriminați față de țările terțe în ce privește accesul la noile tehnologii genomice, pentru asigurare rezilienței și competitivității. Altfel, Uniunea Europeană va importa produse NTG, mai ieftine decȃt cele europene, punȃnd ȋn inferioritate fermierii europeni.
Pentru evitarea ambiguităților si posibilelor interpretări, în interesul fermierilor români, Clubul Fermierilor susține accesul fermierilor la noile tehnologii genomice și libertatea fără condiții de care aceștia să dispună în utilizarea plantelor convenționale, NGT 1 – asimilate plantelor convenționale sau NGT 2.
În ceea ce privește aspectele comerciale, susținem continuarea negocierilor pentru asigurarea unui cadru care să nu fie restrictiv/prohibitiv pentru fermierii români în ceea ce privește accesul la genetica avansată, atât din punct de vedere al costurilor, cât și al aspectelor legate de drepturile de proprietate intelectuală.
În ceea ce privește posibilele limitări invocate în ceea ce privește exportul de NGT ȋn viitor, de către Romȃnia, Comisia Europeană a dat asigurări că a abordat subiectul ȋn cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și că aceasta organizație a menționat că plantele NGT fac deja obiectul comerțului mondial și nu au fost probleme de respingere datorită faptului că plantele NGT sunt internațional recunoascute ca fiind similare plantelor convenționale.
Adoptarea noului regulament nu trebuie să aducă ȋnsă bariere comerciale pentru fermierii români, care să fie discriminați ȋn raport cu plantele NTG care vor fi importate ȋn UE (de notat că deși UE nu acceptă ȋn cultură plantele OMG, 92% din cele circa 30 milioane tone de șroturi de soia importate anual ȋn UE sunt OMG).
Clubul Fermierilor consideră clare argumentele rezultate din studiile EFSA și JRC în ceea ce privește asimilarea NGT 1 cu plantele convenționale și regulile după care acestea ar urma să fie tratate pentru utilizare de fermierii europeni.
Interesul fermierilor din României este să aibă accesul la genetică de vârf, ca să rămână competitivi și să reziste multiplelor crize cu care se confruntă în prezent.
Reiterăm beneficiile noilor tehnologii inovatoare care creează perspectivele unor oportunități semnificative pentru fermieri și societate precum:
• Creșterea producției: Noile Tehnici Genomice permit fermierilor să dezvolte plante cu randamente mai mari și o mai bună rezistență la boli și dăunători. Acest lucru contribuie la creșterea producției agricole și la asigurarea unei aprovizionări constante cu alimente.
• Reducerea utilizării pesticidelor: Prin ameliorarea de precizie, plantele rezistente la boli și dăunători necesită mai puțină intervenție chimică. Astfel, se reduce utilizarea pesticidelor, protejând mediul și sănătatea consumatorilor.
• Adaptabilitatea la schimbările climatice: NGT permit dezvoltarea plantelor care pot rezista la temperaturi extreme și la condiții de secetă. Această adaptabilitate este esențială în contextul schimbărilor climatice pentru menținerea securității alimentare.
• Gestionarea sustenabilă a resurselor: Ameliorarea plantelor necesită mai puțină apă și nutrienți pentru a se dezvolta, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale.
• Noile Tehnici Genomice constituie un progres semnificativ în domeniul științelor agricole, reprezentând un pas mare către un viitor în care ameliorarea plantelor va contribui la o agricultură mai eficientă și durabilă, adaptată la cerințele de mediu și climă ale Pactului Verde European.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că, în ceea ce privește riscurile pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu, nu există pericole specifice legate de mutageneza dirijată sau de cisgeneză.
La nivel mondial există o cerere semnificativă de plante NTG, datorită potențialului lor de a contribui la abordarea provocărilor actuale din sistemul agroalimentar. Schimbările climatice și declinul biodiversității au adus în prim-plan reziliența pe termen lung a lanțului alimentar și nevoia unei tranziții către sisteme agricole și alimentare mai sustenabile”.
