Ministerul Economiei despre NGT: Exporturile de cereale riscă să fie respinse; fermierii mici și mijlocii, afectați la achiziția de semințe
Oana Timar -
În această toamnă, toate organizațiile reprezentative de fermieri din România au primit din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului o adresă cu privire la Noile Tehnici Genomice – NGT. Documentul transmis conține o evaluare din punct de vedere juridic și comercial cu privire la introducerea NGT în forma de regulament propusă de Comisia Europeană în luna iulie. De altfel, la ultimul AgriFish din 10-11 decembrie, această propunere a CE a fost respinsă prin vot de statele membre.
DOCUMENT UTIL: Adresa Ministerul Economiei – PDF
Ministerul Ecomomiei, în calitate de responsabil guvernamental al politicii comerciale (interne și externe) a României a evaluat impactul NGT asupra afacerilor fermieri, emițând o serie de atenționări cu privire la riscurile din punct de vedere comercial ale unei eventuale introduceri a NGT în România, în forma de regulament propusă de Comisia Europeană.
De altfel, Ministerul Economiei informa la acel moment organizațiile de fermieri că la data de 5 iulie, Comisia Europeană a transmis către statele membre ale UE Propunerea de Regulament al PE și al CONS privind plantele obținute prin anumite noi tehnici genomice și alimentele și furajele derivate din ele.
Ministerul Economiei: România a cerut lămuriri privind accesul produselor NGT1 pe piețele terțe
După o explicare a ceea ce reprezintă NGT (explicație pe care o regăsiți integral și la finalul acestui articol), Ministerul Economiei arată că potrivit propunerii menționate, ”UE va produce în viitor exclusiv produse NGT 1, producția convențională nefiind protejată (în lipsa regulilor de coexistență)”.
”În acest context, la grupurile de lucru de la Bruxelles, multe state membre (Franța, Polonia, Ungaria, Olanda și România) au cerut mai mult timp pentru analiză interinstituțională la nivel național, fiind un subiect foarte sensibil. Pe lângă aspectele tehnice ale propunerii, România alături de alte state membre au adresat Comisiei Europene solicitarea de a lămuri consecințele de ordin comercial internațional, respectiv accesul noii categorii de produse NGT1 pe piețele terțe (echivalarea categoriilor de produse NGT1 pe aceste piețe). România are interes deosebit în păstrarea piețelor tradiționale de export de cereale în zona Orientului Mijlociu”, se arată în adresa emisă de Direcția Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei.
Citiți și: Demontarea unei minciuni penibile: România a votat împotriva NGT iar AAC a susținut această decizie!
Ministerul Economiei: ”Noua categorie de produse NGT1 nu va beneficia de echivalare pe piețele terțe”
Din analiza acestei Direcții, a rezultatele, comunicate asociațiilor de fermieri, au arătat că propunerea Comisiei Europene, ”prin introducerea noii categorii de produse NGT1, fără existența unor condiții de coexistență cu produsele convenționale, va determina combinarea culturilor și obținerea unei singure categorii de produse cultivate și exportate, NGT1”.
”Noile culturi vor fi condiționate de semințe patentate, care vor fi mult mai scumpe și vor fi achiziționate doar de la anumiți deținători internaționali de patente, afectând fermierii mici și mijlocii, piețele de export produse convenționale închizându-se. Noua categorie de produse NGT1 nu va beneficia de echivalare pe piețele terțe, existând pericolul ca partenerii să o respingă, cerând certificate non-OMG care nu sunt prevăzute în propunere. Astfel, producția și exportul României de cereale pe piețe terțe pot suferi mari pierderi, dacă nu vor exista reglementări potrivite necesare”, avertizează Direcția Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Așa cum menționam la începutul acestui articol, adresa MEAT explică definiția NGT, cu cele două categorii de plante modificate: NGT1 și NGT2:
NGT1 reprezintă plantele obținute prin noi tehnici genomice, care ar fi putut fi obținute prin metode de cultivare convențională sau naturală. O plantă NGT este considerată echivalentă cu o plantă convențională atunci când diferă de planta sursă/părinte prin mai puțin de 20 de modificări genetice.
NGT2 reprezintă plantele obținute prin tehnici genomice, altele decât cele din categoria NGT1, care diferă de planta sursă/părinte prin mai mult de 20 de modificări genetice.
Conform acestei propuneri de regulament, categoria NGT1 devine o nouă clasă de produse, care nu sunt nici convenționale prin definiție, nici din categoria OMG, care nu se supun legislației OMG (organisme modificate genetic) agreată la nivel internațional și la OMC (prin panelul SPS).
Produsele NGT2 vor intra clar sub incidența legislației OMG (care sunt reglementate deja), conform hotărârii CJUE (Curtea de Justiție UE).
Ministerul Economiei: Regulamentul propus de CE nu prevede produceduri de echivalare a NGT pe piețele terțe
Produsele Noi Tehnici Genomice categoria 1 – NGT1 – sau derivatele acestora, vor deveni reglementate prin acest regulament, având următoarele caracteristici:
- imposibilitatea de a le deosebi la analizele de laborator, cele NGT1 de produsele convenționale;
- nu li se aplica legislația de trasabilitate;
- nu li se va aplica legislația de etichetare;
- nu se specifică deloc condiții de coexistență cu producția ecologică și nici cu producția convențională;
- fără susținere financiară europeană, aceasta fiind acordată doar anumitor plante care intră sub incidența NGT2 (legislația OMG);
- cu introducerea patentelor/brevetelor pentru semințele NGT1 (mult mai scumpe);
- fără specificarea procedurilor de echivalare pe piețele terțe.
